Percheziţiile efectuate săptămâna trecută de către Comisia Europeană la sediile mai multor firme de energie din Germania, Austria, Polonia şi Lituania au fost îndreptate, conform săptămânalului german Der Spiegel, împotriva gigantului rus Gazprom, acuzat că ar ignora legislaţia europeană anti-trust.
În ianuarie, Lituania a depus oficial o plângere la Bruxelles: în aceasta, trustul de energie Gazprom era acuzat că ar abuza de poziţia sa dominantă ca principal furnizor de energie al statului baltic şi că ar împiedica liberalizarea pieţei de energie. Conform cotidianului Financial Times, ministerul Energiei de la Vilnius susţinea că supremaţia Gazprom pe piaţa lituaniană ar pune în pericol securitatea energetică a ţării. „Presiunile economice şi politice exercitate de furnizorul monopolist au ca scop prevenirea restructurării pieţei de gaz din Lituania şi menţinerea în afara acesteia a altor furnizori”, afirma ministerul Energiei în scrisoarea adresată Comisiei Europene.
Cotidianul german Die Welt este de părere că creşterea dominanţei Gazprom pe pieţele din Europa de Vest a făcut Comisia Europeană să considere necesar acest semnal la adresa gigantului rus, amintindu-i acestuia „că regulile jocului din Uniunea Europeană trebuiesc respectate”. Descinderile au avut loc în birourile tuturor partenerilor şi clienţilor importanţi ai concernului rus.
Gazprom, un instrument politic
Una dintre acuzaţiile principale la adresa gigantului energetic este, afirmă cotidianul german Berliner Morgenpost, că în contractele cu statele din Europa de Est ar fi dictat anumite condiţii care încalcă regulile pieţei: de exemplu, contractele ar fi conţinut clauze conform cărora gazul vândut unui stat nu poate fi vândut mai departe de către acesta, ci poate fi folosit numai pe propria piaţă. Der Spiegel notează că concernele germane de energie E.ON şi RWE, ambele partenere ale concernului Gazprom în Europa de Est, au declarat că, dacă au existat asemenea contracte, acestea au fost schimbate după liberalizarea pieţei UE.
Totodată, Comisia Europeană acuză Gazprom şi partenerii – care erau totodată şi concurenţii – acestuia că ar fi împărţit pieţele, ar fi stabilit de comun acord preţurile şi ar fi compus un cartel în scopul de a îngreuna altor companii accesul pe pieţele din Europa de Est. Lipsa de concurenţă ar fi dăunat în cele din urmă, din cauza preţurilor ridicate şi consumatorilor. Conform Comisiei, nu există până acum nici o dovadă împotriva Gazprom şi celorlalte firme de energie – însă acest lucru s-ar putea schimba în urma percheziţiilor; în cadrul acestora, au fost obţinute mii de pagini de documente. Nu este prima dată când Gazprom se confruntă cu asemenea acuzaţii. Compania, născută în 1992 din Ministerul de Gaze al Rusiei, a fost socotită dintotdeauna un instrument al politicii Moscovei. Adeseori, Rusia a folosit Gazprom pentru a obţine avantaje politice: astfel, în 2010 Guvernul Ucrainei a cerut o reducere de preţ, pe care a obţinut-o însă numai după ce a prelungit până în 2042 drepturile de folosire ale facilităţilor militare din peninsula Krim de către Flota Rusă a Mării Negre.
Statul rus s-a arătat iritat de investigaţia deschisă de Comisia Europeană, iar purtătorul de cuvânt al premierului Vladimir Putin, Dimitri Peskov, a declarat că „Rusia se aşteaptă ca ancheta Comisiei să respecte drepturile investitorilor ruşi şi ale companiilor de gaze”, adăugând că desfăşurarea investigaţiei va fi „urmărită cu mare atenţie”.
Comisia Europeană, un adversar de temut
Der Spiegel atrage atenţia asupra amenzilor anterioare acordate de Comisia Europeană, care nu s-a dat înapoi să sancţioneze companii importante cum ar fi trustul german de energie E.ON (nevoit să plătească 500 de milioane de euro pentru încălcarea legilor anti-trust), concernul francez de industrie Saint Gobain (900 milioane de euro) sau gigantul american Microsoft, care a fost nevoit să modifice sistemul operaţional Windows la cererea Comisiei.
În cazul în care acuzaţiile aduse Gazprom se vor dovedi întemeiate, gigantul rus se va confrunta cu plata unei amenzi care s-ar putea ridica la 10% din cifra de afaceri a companiei pe piaţa europeană, din care Gazprom controlează 25%. Cotidianul german Die Welt apreciază că suma ar putea fi situată între 900 milioane euro şi 2,7 miliarde.
