Comisarul european – fara pata!

Independenta absoluta, viata profesionala si particulara „fara pata”, nici cea mai mica banuiala ca ar exista vreun conflict de interese, transparenta maxima. Sunt doar cateva dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care vor sa reprezinte Romania in institutiile si organismele consultative europene, ca o prima dovada a capacitatii si a angajamentului lor de a respecta, dupa data aderarii, regulile deosebit de stricte de conduita comunitara. Conditii de baza, la care ar trebui sa reflecte indelung si cei care se declara amatori de un post bine platit la Bruxelles, si cei care iau decizia propunerii lor. Macar oficial sa nu exportam naravurile dambovitene…
Postul de comisar european pe care Romania il primeste este cel mai important, dar nu singurul. Din 2007, tara noastra va avea cate un reprezentant si la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, la Tribunalul de Prima Instanta si la Curtea Europeana de Conturi, precum si cate 15 „emisari” in Comitetul Regiunilor si CES-ul european. Nu in ultimul rand, Romania isi va trimite 35 de europarlamentari, care urmeaza a fi alesi pe 13 mai 2007.

7 zile din 7 doar comisar

Exista tentatia de a crede ca „am sarit parleazul” o data ce aspirantul la postul de comisar european ajunge sa fie acceptat de presedintele Jose Manuel Barroso si de Parlamentul European. Nu este insa asa, deoarece regulile stricte, care vin la pachet cu titlul de comisar european, sunt pe masura importantei postului. In structurile la varf ale UE nu tine „las' ca merge si asa”. Regulile de conduita sunt multe si se respecta, mai ales ca la acest lucru vegheaza indeaproape Barroso, „patit” cu scandalurile din ultimii ani. Aspirantul la un loc in Executivul european trebuie sa stie ca se asteapta de la el nu doar performanta, ci si independenta absoluta, demnitate si transparenta maxima. Comisarilor europeni le este interzis sa se angajeze, pe durata mandatului, in alte activitati profesionale, remunerate sau nu. Nu este acceptata nici macar colaborarea la vreun ziar! Comisarii aplecati spre scris, daca intentioneaza sa-si publice vreo carte pe parcursul mandatului, trebuie sa-l instiinteze de acest lucru pe Barroso. Daca lucrarea are subiectul legat de atributiile de comisar, veniturile incasate din drepturile de autor vor fi directionate spre activitati caritabile. Sunt acceptate doar cursurile predate gratuit si pe probleme de integrare europeana. Comisarii pot detine numai functii onorifice, neretribuite, in organizatii de caritate, politice, artistice sau culturale, cu indeplinirea unei singure conditii: sa nu presupuna nici un risc de conflict de interese. Ca o masura suplimentara de precautie, astfel de functii trebuie mentionate intr-o declaratie speciala, in care mai trebuie trecute toate activitatile in care respectiva persoana a fost implicata in… ultimii zece ani.
Comisarii europeni pot fi membri activi ai unui partid sau ai unei aliante politice doar daca aceasta implicare nu le afecteaza performanta in cadrul Comisiei. Daca intentioneaza sa participe la vreo campanie electorala, trebuie informat mai intai presedintele Barroso, care va hotari, in functie de circumstante, daca respectiva implicare este sau nu compatibila cu indatoririle de comisar european.

Averea si interesele financiare, puse „pe tava”

Comisarul european trebuie sa-si declare orice interes financiar si orice bun care ar putea crea vreun conflict de interese pe parcursul indeplinirii atributiilor sale. Aceeasi obligatie este prevazuta si pentru sotia (sotul) acestuia (acesteia). Membrilor Executivului european le mai este interzis sa accepte un cadou a carui valoare depaseste 150 de euro. Darurile care depasesc suma mentionata vor fi date Departamentului de protocol al Comisiei. Comisarii mai au obligatia de a-l instiinta pe presedintele Barroso de orice decoratie sau premiu pe care-l primesc.

Doi judecatori romani la instantele comunitare

Potrivit Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, de la data intrarii in familia UE, tara noastra va avea cate un reprezentant la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) si la Tribunalul de Prima Instanta. In acest sens, a fost demarat, in urma cu cateva luni, procesul de selectie, din randul persoanelor „care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, in tarile lor, a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt juristi cu competenta recunoscuta”. Cu alte cuvinte, doritorii trebuie sa indeplineasca si conditiile de vechime necesara pentru ocuparea unui post de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conformitate cu prevederile art. 52 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistratilor. Licenta in Drept, cetatenia romana, lipsa antecedentelor penale si a cazierului fiscal, o buna reputatie profesionala si morala, cunoasterea aprofundata a institutiilor europene si a jurisprudentei CJCE sunt alte conditii pe care doritorii trebuie sa le indeplineasca. Nu in ultimul rand, candidatii trebuie sa nu fi facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici sa nu fi colaborat cu acestea.
S-au inscris in cursa opt persoane: Gratiela Elena Barla (avocat in Baroul Bucuresti, de doua ori candidat independent la functia de presedinte al Romaniei), Valeriu Ciuca (profesor universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi), Cristina Coteanu (membru al Baroului din Bruxelles, fost secretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Justitiei), Mircea Criste (conferentiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara), Iulia Motoc (profesor universitar doctor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti), Tiberiu Gabriel Savu (avocat din 1 septembrie 2002), Camelia Toader (profesor universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, judecator ICCJ) si Renate Weber (fost consilier prezidential, presedinte al Fundatiei pentru o Societate Deschisa). Urmeaza sa se pronunte asupra candidatilor o comisie mixta, prezidata de ministrul Justitiei si ministrul Afacerilor Externe, iar propunerea va fi inaintata Guvernului.

Cate 15 romani in Comitetul Regiunilor si CES-ul european

Comitetul Regiunilor (CR), organism cu rol consultativ, are 317 membri si tot atatia supleanti, iar dupa aderarea Romaniei si Bulgariei va ajunge la 344 de membri si inca pe atatia supleanti. Mandatul este de patru ani. Fiecare stat membru are libertatea de a stabili criteriile de alegere a reprezentantilor sai, doar ca acestia trebuie sa reflecte „echilibrul politic, geografic si regional/local” din tara respectiva. Comitetul Regiunilor reprezinta o „punte” de legatura intre institutiile europene si regiunile, comunele si orasele UE. Membrii CR detin mandate (administrative) pe plan regional sau local, nu functioneaza permanent la Bruxelles si, ca urmare, mentin constant legatura cu cetatenii, reunindu-se doar de cinci ori pe an in sesiune plenara, prilej de a adopta recomandarile facute pe baza datelor furnizate de diversele comisii. Pana acum, Romania i-a avut observatori fara drept de vot pe Constantin Ostaficiuc (presedintele CJ Timis), Florin Anghel (presedinte CJ Prahova), Jenel Copilau (presedinte CJ Olt), Doru Badulescu (presedinte CJ Ilfov), Janos Demeter (presedinte CJ Covasna), Liviu Dragnea (presedinte CJ Teleorman), Adriean Videanu (primar general municipiul Bucuresti), Cristian Anghel (primar municipiul Baia Mare), Emil Calota (primar municipiul Ploiesti), Ileana Viorica Ion (primar oras Lehliu Gara), Emil Proscan (primar oras Mizil), Gheorghe Baciu (primar oras Intorsura Buzaului), Emil Draghici (primar comuna Vulcana-Bai, Dambovita), Constantin-Cristian Stoi (primar comuna Boldur, Timis) si Veronica Ionita (primar comuna Gorgota, Prahova).
Alte 15 persoane vor merge din partea Romaniei in CES-ul comunitar care este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si ai societatii civile, in special din domeniile socioeconomic, civic, profesional si cultural. Mandatul este de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii.

CE numara 21 de fosti premieri si ministri

Din cei 25 de membri cat numara in prezent Comisia Europeana, inainte de a-i primi pe cei doi reprezentanti ai Romaniei si Bulgariei, 21 sunt fosti premieri ori ministri, la care se adauga doi fosti negociatori-sefi pentru integrare.
Estonia si Cehia sunt reprezentate in CE de doi fosti prim-ministri (Siim Kallas si, respectiv, Vladimir Spidla), in vreme ce Malta, Austria, Italia, Ungaria si Belgia si-au trimis fosti ministri de Externe. Bine reprezentat este si domeniul finantelor, prin comisarii propusi de Lituania, Cipru, Irlanda si Letonia. Slovacia si Polonia si-au trimis la CE fostii negociatori-sefi pentru integrare (Jan Figel si, respectiv, Danuta Hubner), iar Germania pe fostul ministru de stat, Gunter Verheugen.