Comisia Europeană a anunţat că acordurile bilaterale între Rusia şi mai multe ţări membre ale UE încheiate pentru construirea gazoductului South Stream violează legislaţia europeană şi trebuie renegociate, arată EurActiv. Până acum, în războiul gazoductelor dintre UE şi Rusia, Moscova a fost cea care a condus dansul şi în continuare refuză respectarea legislaţiei europene.
Acordurile cu Rusia sunt prinse în capcană. În Parlamentul European, Klaus-Dieter Borchardt, reprezentantul Comisiei Europene pentru piaţa internă de energie, a afirmat că acordurile interguvernamentale privind South Stream nu respectă legislaţia europeană. Este vorba de acorduri ce privesc Austria, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Serbia, Slovacia şi Rusia.
După analizarea acestor acorduri, Comisia a concluzionat că nici unul nu este în conformitate cu legislaţia europeană, iar statele au fost anunţate că vor trebui să respecte fie tratatele UE, fie pe cel al Comunităţii Energetice şi să ceară renegocierea lor cu Rusia, în aşa fel încât să le aducă în termenii legislaţiei europene.
Oficialul european a explicat că, în cazul în care aceste renegocieri eşuează, ţările implicate vor trebui să renunţe la acordurile lor cu Rusia, iar comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care solicită o reacţie „pozitivă“ la eventualitatea unei renegocieri a acordurilor.
Toate ţările în cauză fac parte din UE, cu excepţia Serbiei, care este membră a Comunităţii Energetice (un acord internaţional între UE şi ţările Europei de Est). „Acordurile interguvernamentale nu constituie fundamentele construirii sau punerii în funcţiune a South Stream. Practic, dacă statele implicate nu renegociază, Comisia dispune de mijloace pentru a le determina să o facă. South Stream nu poate funcţiona pe actualele acorduri“, a subliniat oficialul european. El a evidenţiat trei puncte importante privind acordurile:
1. Regulile „separării patrimoniale“ trebuie respectate, adică Gazprom, producător şi furnizor de gaz, nu poate deţine atât propria capacitate de producţie, cât şi reţeaua de transport.
2. Trebuie garantat accesul terţilor la gazoduct, fără discriminare, Gazprom neputând deţine monopolul transportului.
3. Trebuie evocată structura tarifară.
Potrivit lui Borchardt, nu sunt excluse dispense în materie de separare patrimonială, dar nu va fi vorba decât de alocarea capacităţilor de gaz în segmente diferite ale conductei. Această etapă va avea loc însă într-un viitor îndepărtat. Oficialul european a declarat pentru EurActiv că „o înţelegere reciprocă şi noi idei probabil nu au fost încă discutate, dar trebuie să admit, transparent şi cu sinceritate, că gazoductul South Stream nu va putea funcţiona pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia noastră în materie de energie“, precizând că ţările sunt la curent cu situaţia din data de 18 octombrie.
Moscova impune propriile reguli
Anunţul vine într-un moment sensibil al relaţiilor dintre UE şi Rusia, după ce săptămâna trecută preşedintele Ucrainei a refuzat semnarea unui acord de parteneriat cu Uniunea Europeană, precizând că ţara sa se va apropia de Rusia, decizie care a dus la manifestaţii de masă ale ucrainenilor pro-europeni.
La evenimentul din Parlament au fost prezenţi reprezentanţi de seamă, printre care Anatoli Iankovski, ministrul adjunct rus al Energiei, Alexander Medvedev, directorul general însărcinat cu exportul la Gazprom, şi Zorana Mihailovici, ministrul sârb al Energiei. Într-un discurs pregătit minuţios şi prezentat în Parlamentul European, reprezentantul Gazprom a dat de înţeles că Rusia nu are de gând să renegocieze acordurile şi a precizat că „nimic nu va putea opri construirea South Stream“. La rândul său, adjunctul ministrului Energiei, Iankovski, a arătat că Rusia nu va accepta ca regulile UE să fie aplicate proiectelor transfrontaliere, cum sunt gazoductele, care nu sunt situate exclusiv pe teritoriul Uniunii. În opinia sa, doar dreptul internaţional trebuie să prevaleze; cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream primează asupra altor norme juridice.
South Stream este o conductă de transport de gaz natural sponsorizată de Rusia, care ar urma să treacă pe sub Marea Neagră spre Bulgaria, să traverseze Serbia, cu două ramificaţii spre Bosnia-Herţegovina şi Croaţia. Aceste ramificaţii vor fi dirijate spre Ungaria şi Slovenia înainte de a ajunge în Italia.
Relaţiile tensionate dintre Comisia Europeană şi gigantul rus Gazprom durează de multă vreme şi s-au remarcat printr-un „război“ al gazului. Bruxelles-ul, care doreşte reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc, se loveşte de agresivitatea Gazprom, de monopolizare a furnizării către consumatorii UE. În octombrie, Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenţă, era gata să acuze formal gigantul rus că încalcă regulile concurenţei, fiind pasibil de o amendă de 10 miliarde euro.
După ce a legat Rusia de Germania prin gazoductul său Nord Stream, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, Gazprom a lansat o nouă reţea, South Stream, pentru aprovizionarea sudului Europei, proiect rival gazoductului Nabucco, dorit de Bruxelles. În această cursă de viteză, gazoductul european pare că a pierdut partida în faţa concurentului rus.
