Cele trei partide proeuropene rămase în Parlamentul de la Chişinău mai aveau nevoie de două mandate pentru a câştiga miza alegerilor anticipate de duminică – obţinerea unei majorităţi care să le permită alegerea preşedintelui ţării, arată datele după centralizarea tuturor proceselor-verbale, informează NewsIn.
Comisia Electorală Centrală /CEC) de la Chişinău a încheiat luni seara numărarea tuturor proceselor verbale. Potrivit datelor CEC, după procesarea a 100% din numărul total de procese verbale, PCRM are 39,3% din sufragii, PLDM – 29,4%, PD – 12,7% şi PL – 10%.
Astfel, potrivit datelor finale, comuniştii vor avea 42 mandate în noul parlament, liberal-democraţii premierului Vlad Filat au 32, Partidul Democrat, condus de fostul comunist Marian Lupu ocupă 15 fotolii de parlamentar, iar liberalii preşedintelui interimar al ţării, Mihai Ghimpu, dispun de 12 locuri în legislativ.
În aceată configuraţie, PLDM, PL şi PDM – care fac parte din coaliţia Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată în prezent la guvernare – pot forma guvernul, pot alege preşedintele Parlamentului, dar nu pot alege preşedintele ţării. Pentru desemnarea şefului statului, este nevoie de o majoritate de 61 de mandate, or cele trei forţe politice au, împreună 59 de mandate.
Este un rezultat mai bun pentru forţele prooccidentale de la Chişinău faţă de precedentul scrutin legislativ, din 29 iulie 2009, dar este ratată, totuşi, ţinta pe care şi-au propus-o înainte de alegeri – să obţină majoritatea necesară ieşirii din impasul politico-instituţional care durează de mai bine de un an şi jumătate în R. Moldova din cauza imposibilităţii alegerii preşedintelui de către Parlament. În precedentul legislativ, comuniştii aveau 48 de mandate, iar AIE 53.
Preşedintele ţării ar putea fi ales, dacă Partidul Comuniştilor ar face alianţă cu Partidul Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat, ceea ce ar asigura o majoritate de 74 de voturi. Posibilitatea, menţionată luni de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a fost exclusă însă de Vlad Filat.
