„Studentă, şomeră şi perseverentă”, aşa se descrie Gabriela, studentă în anul I la master-ul brand management şi comunicare corporatistă din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Gabriela îşi caută un loc de muncă în domeniul comunicării de aproape un an de zile.
„Mi-am depus CV-ul la zeci de anunţuri pentru joburi în domeniul comunicării şi relaţiilor publice, dar nu am primit nici o ofertă. Aşa că, forţată şi de bugetul restrâns pe care funcţionez, am aplicat inclusiv la call center-uri şi asistenţi de magazine”, povesteşte Gabriela.
O singură ofertă de angajare
Peste jumătate dintre absolvenţii români primesc o singură ofertă de angajare după terminarea studiilor, iar mulţi dintre ei se angajează în domenii diferite decât cel pentru care s-au pregătit în facultate, arată un studiu recent. Cei care nu îşi găsesc locuri de muncă se înscriu la cursuri de specializare sau se orientează spre organizaţii non-guvernamentale pentru a compensa lipsa de experienţă. Reporterii românialiberă.ro au discutat cu specialişti în resurse umane despre viitorul sumbru al studenţilor români.
Peste jumătate dintre absolvenţii de la facultăţile de ştiinţe umaniste, ştiinţe socio-politice şi ştiinţele naturii activează în alte domenii, potrivit unui studiu realizat de UECNCFPA în rândul a peste 5.500 de absolvenţi.
Nu e uşor însă să obţii un loc de muncă într-un domeniu pe care nu îl cunoşti. În ultimul an, Gabriela a fost la mai multe interviuri pentru job-uri care nu aveau nici o legătură cu pregătirea ei: la o companie de pe piaţa jocurilor virtuale, la o firmă care realiza ghiduri financiare sau la un call-center. Şi-a încercat norocul chiar şi la o bancă. Aici, a trebuit să treacă de trei interviuri cu directorii băncii, să traducă un articol din domeniul bancar şi să răspundă la un test de cultură generală, care includea întrebări precum „Care sunt cele 7 minuni ale lumii ?”.
„Interviul la bancă a fost cel mai dificil deoarece într-o singură zi am avut trei întâlniri cu persoane din conducere, inclusiv directorul băncii. Toţi au avut o atitudine dispreţuitoare, de superioritate. Mi se pare că unii angajatori scapă din vedere că vremurile s-au schimbat acum, şi trebuie şi ei la rândul lor să atragă potenţialul angajat prin condiţii, atitudine, comportament. Nu mai ţine doar de angajat să se spetească să fie cât mai prezentabil şi umil şi să accepte orice în faţa angajatorului”, spune Gabriela.
România nu are nevoie de economişti
În topul facultăţilor fără mari şanse de angajare în domeniu urmează ştiinţele agricole şi cele economice (doar 54% lucrează în specialitatea absolvită).
„Găsirea unui job ideal care să se muleze pe specializarea oferită de facultate şi în domeniul economic este doar un basm. Tot mai mulţi angajatori cer o experienţă minimă în aproape orice domeniu pe care studenţii nu o au, iar internshipurile sunt majoritatea neplătite şi foarte puţine. În plus, multe lucruri pe care le învăţăm în facultate nu sunt utile în realitate. Am avut ocazia să fac practică pe lângă un contabil şi am constatat că tot ce ştiam eu din facultate despre acest domeniu nu se compară cu ce se întâmplă în viaţa reală”, mărturiseşte Mihaela, studentă în anul I la Master-ul Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.
Dacă cunoştiinţele economice nu i-au fost de folos pentru a obţine un loc de muncă, Mihaela a încercat să îşi folosească „inventivitatea” pentru a obţine un post de recepţioneră.
„Am fost la nenumărate interviuri şi am abordat diferite atitudini: la unele am spus adevărul, dar sinceritatea mea nu a fost suficientă pentru a mă angaja. La alte interviuri am mai înflorit puţin realitatea, dar se pare că nu suficient cât să obţin jobul iar la altele am minţit cu naturaleţe şi deşi am obţinut un al doilea interviu am fost în cele din urmă prinsă cu minciună. Nu trebuia să subestimez un angajator cu un laptop lângă el”, povesteşte Mihaela.
Cel mai bine orientaţi dintre absolvenţi sunt cei care au terminat facultăţi de calculatoare, matematică, construcţii civile şi industriale, teologie pastorală şi medicină veterinară, potrivit studiului UECNCFPA.
Nevoia pentru produse şi servicii de calitate în domeniul IT a rămas constantă şi pe perioada crizei financiare. În plus, în 2011 companii precum Google, Intel, Dell şi Microsoft au anunţat că încep recrutările pentru birourile din România.
„Pentru bunul mers al oricărei companii ai nevoie de un contabil bun şi un specialist în IT. Din acest motiv, domeniul IT a fost marcat de constanţă”, declară Ionuţ Balintoni, managing partner al companiei de head hunting, Qualia.
Un programator junior poate câştiga la început între 300 – 600 euro în funcţie de nivelul general de pregătire, dar şi de tehnologiile alese. În timp poate evolua până la 1400 – 2000 euro, că senior software engineer.
„Evoluţia în această carieră poate continuă până la project manager unde vorbim de 1800 – 2500 euro sau chiar mai departe, până la nivel de director de departament dezvoltare software (peste 3,000 euro),” a spus Ionuţ Balintoni, managing partner Qualia.
Experienţa, cel mai important criteriu pentru angajatori
„Un criteriu important pentru angajatori este experienţa, poate chiar mai mult decât media de absolvire sau reputaţia facultăţii. Dacă ne uităm cu atenţie pe rezultatele acestui studiu, cea mai bună soluţie este ca angajatorii să interacţioneze cu viitorii lor angajaţi când aceştia sunt încă pe băncile facultăţii, prin stagii de practică oferite studenţilor în firme de profil. Astfel, studenţii îşi completează cunoştinţele, devin mai siguri pe ce ştiu, încep să cunoască domeniul, dobândesc abilitatea de a lucra în echipă şi nu mai sunt nevoiţi să se angajeze chiar din timpul studenţiei”, a susţinut Vlad Posea, coordonator naţional al programului Stagii pe Bune.
Mulţi tineri speră să lucreze în străinătate şi aspiră la salarii de mii de euro, însă nu au idee cum o să ajungă acolo.
„În calitate de specialişti în resurse umane, credem că este important ca tinerii să fie responsabilizati, îndrumaţi şi conştienţi de faptul că în ziua de azi o carieră se construieşte gradual, cu eforturi constante şi etape foarte bine definite. Ca să ajungi unde îţi doreşti şi, mai ales, pentru a te menţine acolo trebuie înainte de toate să fii foarte bine pregătit, serios, profesionist” spune managing partner-ul Qualia.
Potrivit studiului UECNCFPA, venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii 5 ani este de 1087 Ron. Recrutori susţin că imediat după absolvire tinerii vin cu aşteptări mult peste ce poate piaţa muncii să ofere în ceea ce priveşte salariul, însă îşi ajustează ulterior aşteptările în funcţie de ofertă. Există diferenţe semnificative între veniturile absolvenţilor în funcţie de domeniul absolvit. Absolvenţii de educaţie fizică şi sport au veniturile cele mai scăzute, în timp ce cei de la arhitectură şi ştiinţe inginereşti au veniturile cele mai mari, arată studiul.
Ce alternative au studenţii care nu îşi găsesc un loc de muncă
Studenţii care nu îşi găsesc un loc de muncă, nu au multe alternative. Unii aleg să se specializeze pe o anumită nişă şi fac cursuri suplimentare sau master în domeniu, alţii se reorientează şi se înscriu la a doua facultate. Mulţi aleg să se implice în activităţi de voluntariat pentru a acumula experienţă.
Gabriela a decis să se concentreze asupra studiilor şi s-a înscris la un master despre branding şi comunicare corporatistă la SNSPA. Din păcate, este dezamăgită de programa şcolară şi de profesorii care nu au foarte multă experienţă în domeniu.
„Cele mai multe dintre cursurile de la master reiau materiile pe care le-am studiat în facultate şi nu aduc deloc informaţii noi. Aşadar, masterul îmi aduce doar o diplomă în plus, dar nu şi mai multe cunoştinţe în domeniu pentru a-mi creşte posibilităţile de angajare”, este de părere Gabriela.
Mihaela a ales calea voluntariatului. Împreună cu alţi trei prieteni, ea a fondat o asociaţie non-profit cu un caracter cultural-turistic. În cadrul organizaţiei, Mihaela se ocupă de marketing, aşa că profesează măcar într-un domeniu conex celui pentru care s-a pregătit.
„Voluntariatul îmi ocupă aproximativ 8-10 ore pe săptămână, dar sunt convinsă că merită fiecare efort. Din fiecare activitate de voluntariat am învăţat câte ceva: am început să devin mai responsabilă, să prind mai mult curaj şi încredere în propria perosoană, iar în prezent să aplic ce am învăţat în anii de facultate”, spune Mihaela.
