Dacă proiectul de lege va primi luni votul final, bacalaureatul profesional va intra în vigoare din acest an şcolar. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susţine că această formă de finalizare a studiilor va ajuta tinerii să intre în câmpul muncii. Andronescu este însă contrazisă de predecesorul său, Daniel Funeriu, care consideră că este o acţiune cu iz electoral. În plus, unii reprezentanţi ai antreprenorilor avertizează că, în privat, diploma contează mai puţin.
Oficial, măsura a fost gândită pentru elevii care nu vor să urmeze o facultate, ci să intre în câmpul muncii, după terminarea clasei a XII-a. Elevilor care optează pentru această nouă formă de finalizare a studiilor nu li se permite să urmeze o facultate, pentru asta fiind obligaţi să promoveze examenul naţional. Prevederea a fost votată cu unanimitatea voturilor celor şase senatori ce formează Comisia de educaţie. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că bacalaureatul profesional va intra în vigoare de anul acesta, dacă va fi aprobat de Senat, care este for decizional pentru acest proiect.
„Această diplomă pentru cei care merg spre piaţa muncii le conferă, într-un fel, o finalitate liceului şi diploma pe care o iau prin acest bacalaureat profesional le atestă competenţele. În plus, prin conţinut, această formă de bacalaureat adaugă la competenţele pe care elevul le câştigă în timpul anilor de liceu”, a explicat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Totodată, ea a precizat că susţinerea probelor la bacalaureatul profesional „nu anulează dreptul elevului” de a susţine şi examenul de bacalaureat naţional. „Probele de competenţe sunt comune şi la bacalaureatul naţional şi la bacalaureatul profesional. Dacă elevul alege o formă sau alta, este opţiunea lui şi a familiei lui. Nu este o decizie a şcolii, a MECTS sau a inspectoratului. Dacă cineva care susţine bacalaureatul profesional vrea să meargă spre învăţământul superior şi se răzgândeşte în aceeaşi sesiune, după o sesiune sau două sesiuni de bacalaureat, el se poate întoarce, poate susţine probele scrise de la bacalaureatul naţional şi, după aceea, are acces spre învăţământul superior”, a afirmat ministrul Educaţiei.
Probele la acest tip de examen sunt de competenţe, proiect probă practică şi examen scris la Educaţie antreprenorială. Examenul va putea fi susţinut şi de generaţiile care au picat anii trecuţi bacul. „Nouatea constă în proba pentru Educaţie antreprenorială. Această materie există, numai că nu se dădea examen la ea şi reprezintă un avantaj în faţa angajatorului, elevii se angajau mai greu până acum”, a explicat pentru România liberă secretarul de stat Stelian Fedorca. „În esenţă, pentru această formă de examen, se vor da nişte subiecte mai accesibile şi se adresează elevilor din liceele cu profil tehnologic”, adaugă purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, Marian Banu.
Funeriu: „E un fel de bac cu buletinul”
Potrivit Legii educaţiei, adoptată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, bacalaureatul diferenţiat urma să intre în vigoare din 2016, adică începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şolar 2012-2013. Daniel Funeriu susţine că acest nou amendament la Legea educaţiei este o măsură greşită, gândită electoral pentru a lua voturi elevilor care nu au luat note de trecere.
„E o măsură total greşită, un fel de bac cu buletinul. Bacalaureatul trebuie să fie trecut de cei care învaţă. Actualul Guvern vrea să dea bacalaureatul şi celor care nu îl merită. I-a întrebat cineva pe cei peste 100.000 de elevi care au luat bacul dacă li se pare normal aşa ceva? Cred că este pentru a lua voturile celor picaţi la bac”, a declarat Daniel Funeriu pentru „România liberă”. Funeriu susţine că această măsură va distruge învăţămân-tul profesional pe care l-a promovat anii trecuţi. „Elevii de la liceele teoretice au 80% succes la bac, ceea ce e normal. Cei de la tehnologic au 20% promovare, pentru că mulţi dintre aceşti elevi sunt trimişi la liceu, în loc să fie îndreptaţi către învăţă-mântul profesional. Această formă de bac cu buletinul va trimite din nou zeci de mii de copii pe o cale care nu e a lor”, a conchis Funeriu.
Antreprenor: „Problema nu este că nu au diplomă”
Un reprezentant al zonei antreprenoriale susţine că bacul profesional nu rezolvă problemele de fond ale liceelor profesionale. „Eu, care am făcut de ani de zile angajări în construcţii caut tineri care ştiu cât de cât meserie şi abia apoi mă uit la diplomă. Problema acestor copii nu este că nu au o patalama, o diplomă de absolvire, ci faptul că în liceu nu fac practică şi nu cunosc o meserie”, susţine directorul tehnic al Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii, Oros Mircea. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr, ca să obţină un loc de muncă, ţin de deprinderile practice – tânărul trebuie să cunoască o meserie cel puţin în fază incipientă. „Eu vreau doar să finisez tânărul în câmpul muncii, nu să-l învăţ de la zero, aşa cum am întâlnit cazuri. În anii 70, elevii care se înscriau la aceste licee intrau în practică, în întreprinderi, încă din primul an de liceu. În toţi anii de liceu, tânărul stătea pe lângă un maistru care îl învăţa meserie, iar după terminarea liceului se angaja uşor”, îşi spune părerea Oros Mircea. „Nu ştiu ce înseamnă în accepţiunea ministrului educaţie antreprenorială, dar mie această propunere mi se pare un paleativ, care nu rezolvă problemele de fond”, a conchis antreprenorul.
Butunoiu: Guvernul va dori intrarea la facultate şi cu bacalaureatul profesional
Nici expertul în resurse umane George Butunoiu nu vede în propunerea bacului profesional soluţia pentru o intrare mai uşoară a tinerilor în câmpul muncii. „Numai la stat ţi se cere diploma de absolvire pentru a fi angajat. În privat, tinerii pot fi angajaţi fără nici o problemă, fără acea patalama. Din informaţiile pe care eu le am, ştiu că Guvernul urmăreşte ca peste câteva luni să aprobe ca aceşti tineri să se poată înscrie şi la facultate. Aici sunt în joc şi interesle universităţilor particulare. Guvernul vrea să dea bine în statistici”, a declarat Butunoiu.
De altfel, ideea la care face trimitere George Butunoiu, privind înscrierea la facultate fără a prezenta de la bun început diploma de bacalaureat, a fost lansată pe piaţă încă de anul trecut, după prima sesiune cu rezultate foarte slabe. La vremea respectivă, abordarea a venit dinspre zona universităţilor particulare, la originea ei aflându-se repre-zentanţii Universităţii Apollonia, al cărei preşedinte a declarat în presă că se aşteaptă ca fenomenul să ia amploare. Deşi ideea nu s-a materializat până în prezent, în mediul politic au existat unele voci care ar fi agreat o astfel de modificare a legislaţiei.
Sesiunea de toamnă
Bacalaureatul a fost promovat, în sesiunea de toamnă, înainte de depunerea contestaţiilor, de 24,27% din cei 85.117 candidaţi care au participat la examen, peste 14.000 de absolvenţi înscrişi iniţial renunţând să mai susţină probele, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei. Liceele cu o rată de promovabilitate mică rămân cele tehnologice. „Notele mici provin, în general, din zona liceelor cu profil tehnic, iar elevii care nu iau examenul se înscriu la şcolile postliceale, pentru a-şi găsi mai uşor de muncă”, a declarat inspectorul şef al ISMB, Constantin Trăistaru. De altfel, Ecaterina Andronescu a afirmat că a luat decizia de a introduce bacul profesional, în urma discuţiilor cu reprezentanţii inspectoratelor şi directorii de şcoli.