Cu toate că este un oraş cu o populaţie de doar 10.000 de locuitori, oraşul Agnita se dovedeşte a fi foarte preocupat de colectarea, separarea şi sortarea deşeurilor.
Afost reciclarea deşeurilor dintotdeauna o problemă pentru populaţia din România? Primarul oraşului Agnita, Radu Curcean, ne-a vorbit despre „istoria” reciclării, înainte de 1989 şi după.
Sticla de lapte spălată zilnic şi plasa de cumpărături
De la Radu Curcean aflăm o frântură de istorie, pe care mulţi au trăit-o şi de care îşi aduc cu siguranţă aminte…De vremurile, când o sticlă de lapte era spălată zi de zi, era folosită până se spărgea, o pungă era foarte valoroasă, pentru că, la fel, era folosită de foarte multe ori, la cumpărături se mergea cu „plasa” de pânză. Pentru orice obiect se găsea o refolosire, pentru că, nefiind o societate de consum, iar în comerţ găsindu-se foarte puţine lucruri de cumpărat, oamenii trebuiau să fie inventivi şi să refolosească în diferite scopuri obiectele uzuale.
Spre deosebire de zilele noastre, în care orice produs este împachetat în foarte multe ambalaje, în timpul comunismului industria de împachetare nu era dezvoltată. De asemenea, şi importul pentru populaţie era foarte scăzut – nu se importa sau cumpăra nimic din străinătate. Mulţi îşi amintesc desigur că obiectivul principal era acela de a exporta cât mai mult şi de a importa cât mai puţin.
În oraşe gunoiul se strângea în containere mari, care erau preluate de către o firmă de salubritate şi duse la marginea oraşului, pe diferite câmpuri, unde le puteam şi vedea. La sate oamenii nu aveau un asemenea serviciu, de aceea mergeau singuri şi îşi aruncau gunoaiele pe câmp.
Înainte de 1989, în toate întreprinderile mari din ţară se punea accent pe strângerea deşeurilor feroase şi neferoase care rezultau din prelucrarea metalelor prin aşchiere. Din atelierele de bobinaje, sârma de cupru rezultată din motoarele arse şi cuprul din resturile de cabluri electrice se colectau şi se trimiteau la topit în instalaţiile metalurgice. Tot prin întreprinderi cartoanele şi alte hârtii rezultate din ambalaje se predau la fabricile de prelucrare a celulozei.
La sate se colecta îmbracămintea uzată din lănă şi se preda la DCA pentru a fi prelucrată, oamenii primeau în schimb vase de uz casnic.
De aceea putem spune că exista o formă de reciclare, chiar nu era rezultatul conştiinţei populaţiei, ci dorinţa de a primi ceva în schimb.
Colectarea deşeurilor astăzi
După 1989, lucrurile şi mai ales modul de gândire au început să se schimbe treptat, însă a fost şi este un proces de durată. S-a înţeles importanţa selecţiei deşeurilor şi s-a început căutarea de soluţii. O astfel de soluţie o constituie proiectul iniţiat de primăria Agnita, un proiect pilot PHARE 2003 pentru gestionarea deşeurilor, alcătuit din mai multe părţi: realizarea sistemului de sortare pre-tratare şi transfer, realizarea sistemului de colectare, realizarea unei campanii de promovare a sistemului către populaţie şi, nu în ultimul rând, pregătirea personalului care va opera întregul sistem.
Obiectivele generale sunt de reducerea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului, creşterea gradului de colectare a deşeurilor prin deservirea unor zone care nu au beneficiat de acest serviciu până în prezent şi creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor în zona reprezentată de aria administrativa a oraşului Agnita, a comunelor Barghis, Chirpar si Merghindeal. Gestionarea deşeurilor poate deveni foarte simplă dacă se creează un sistem funcţional, eficient şi mai ales durabil, aşa încât nu numai că nu vor mai exista probleme legate de mediu, iar calitatea vieţii va creşte, dar ea poate fi benefică şi pentru mediul de afaceri.
Noul concept de reciclare a deşeurilor
În cadrul proiectului „Mediul clădeşte poduri”, vă prezentăm tema realizată de elevi de la Colegiul Naţional „Doamna Stanca” din Făgăraş. Cei 15 elevi din clasa a X-a au primit în familiile lor timp de o săptămană câte un coleg din Germania de la gimnaziul „Werner Heisenberg” din Levekusen şi împreună au cercetat tema „Noul concept de reciclare a deşeurilor în Agnita şi microregiunea Valea Hârtibaciului”. Cu această ocazie, elevii au descoperit cât de importantă este reciclarea şi cum se realizează ea. Grupul de elevi a fost coordonat de profesorii Cristina-Laura Popa şi Nicolae Steavu.