Ca să aflăm cum funcţionează „Big Brother”-ul elevilor, RL a vorbit cu specialistul în IT Virgil Scripcaru, care administrează unul din cele mai performante sisteme de monitorizare video din mediul educaţional, instalat la Colegiul Economic Virgil Madgearu din Bucureşti. Am aflat de la acesta că reţeaua numără 45 de camere, amplasate în fiecare din cele 21 de săli de curs, pe coridoare, la intrări şi în curtea liceului. Doar reţeaua de cabluri care face funcţional acest sistem de camere video are aproape 5 kilometri lungime. După montarea sistemului de monitorizare, liceul a primit o vizită de la specialişti ai Poliţiei Române, care au omologat dispozitivul de supraveghere.
Vigilenţă de „domnul Trandafir”
Camerele video din sălile de curs au o acuitate vizuală apropiată de cea a ochilor unui dascăl în prag de pensie: „Sistemul este unul ieftin, ca după posibilităţile unei instituţii bugetare. Băncile, care au finanţe mai multe, au sisteme cu camere performante, de rezoluţie înaltă, care pot fi ghidate de la distanţă, care au şi înregistrare audio. O astfel de cameră costă 1500 de euro, faţă de 150 de euro, cât costă camerele noastre. Noi nu avem ghidaj de la distanţă al camerei, putem doar să reglăm focusul şi să dăm un zoom simplu, care apropie doar de două ori. Rezoluţia e modificabilă, cea maximă fiind de 800×600 de pixeli, dar în momentul de faţă este setată la 320X480 de pixeli, numărul de cadre pe secundă e opt. Practic, asta înseamnă că dacă vreau să văd ce scrie pe foaia unui elev din ultima bancă, nu o pot face. Dar dacă focalizarea maximă a camerei se face pe o foaie de hârtie care e undeva mai aproape de cameră, atunci se poate distinge faptul că ceva e scris acolo, dar va fi destul de greu să citiţi ceea ce e pe foaie. Rezoluţia e de obicei aceeaşi cu a unui film încărcat pe youtube. Noi am optat pentru rezoluţia aceasta pentru optimizarea ratei de compresie, deci din motive de stocare, însă eu văd foarte bine şi la 320×480. Adică imaginile sunt suficient de clare ca să îţi dai seama dacă un copil ţine ceva în mână. Însă condiţiile ambientale influenţează calitatea imaginii. Dacă de pildă e mai întuneric în clasă sau spaţiul e bine luminat”.
Filmuleţele se stochează pe 3 VCR-uri, 3 sisteme de înregistrare computerizată, fiecare fiind dotat cu harduri de peste 1 terra.
Imaginile sunt bine păzite în biroul cerberului
Accesul la imaginile video e restricţionat, conform lui Virgil Scripcaru: „La sistemul nostru video nu au acces elevii, pentru că elevii nu trebuie să vadă ce e în spatele camerei. Ei sunt supuşi supravegherii conform ideii de supraveghere în sine. Practic la sistemul de camere am acces eu ca administrator de sistem, conducerea şcolii sau profesorii dacă e cazul şi în cel mai rău caz părinţii, dar doar cu acceptul directoarei în cazul unor evenimente neplăcute. Au fost cazuri de evenimente locale care au fost rezolvate cu ajutorul camerelor. S-a văzut făptaşul sau problema în sine şi s-a demonstrat fără nici un dubiu ce s-a petrecut de fapt”.
Pentru a se apăra de tentative de accesare neautorizată a imaginilor video, sistemul e protejat în mai multe moduri: „Dispozitivele de stocare în sine sunt puse în birou la doamna directoare, unde evident accesul este restrâns. Izualizarea înregistrărilor o pot face de la orice calculator din şcoală, însă utilizând o aplicaţie la care accesul se face cu un user şi o parolă. Dacă cineva ar reuşi să descarce aplicaţia şi s-o instaleze pe un calculator, deşi probabilitatea tinde spre zero, tot n-ar putea intra în aplicaţie pentru că n-ar avea userul şi parola. Până acum n-am avut astfel de încercări.
Videoteca de reclamaţii
Sistemul de monitorizare poate fi setat să înregistreze în modul „continuu”, adică 24 de ore din 24, sau în modul „senzor de mişcare”, camerele se activează doar când detectează o mişcare în încăpere. Pentru bacalaureatul din acest an s-a optat pentru o soluţie mixtă: „Am pus camerele ca pe perioada efectivă a desfăşurării examenelor, adică între 9.00 şi 13.00, să înregistreze în mod continuu, fără nici o limitare. În restul zilei camerele sunt setate pe modul senzor de mişcare. Imaginile sunt stocate mai mult de 5 săptămâni. Vă pot asigura că trece şi bacalaureatul, trec şi contestaţiile şi fişierele rămân încă stocate în sistem. Plus că ele pot fi descărcate printr-un sistem propriu de gestiune şi stocate pe mediu de stocate. Dacă cineva reclamă o problemă apărută, eu nu fac decât să mă uit pe camere să localizez intervalul orar cât mai précis posibil şi să descopăr problema, după care descarc fişierul respectiv şi îl copiez. La bacalaureat chiar ni se cere în mod explicit să stocăm înregistrarea oricărui incident”.
Totuşi, de 4 ani, de când s-a montat „Big Brother”-ul la Colegiul Madgearu, nu s-au raportat decât 1-2 incidente pe an, niciunul dintre acestea neavând legătură cu copiatul la lucrări de control, teze sau bacalaureat. Motivul? „La noi elevii îşi fac treaba. Şi profesorii”.
