Examenul de sfârşit de liceu e subiect de polemici aprinse în multe state europene. La prima vedere însă, ponderea năucitoare de nici 45% al promovaţilor la Bacul românesc pare să fie o premieră şi în Europa, nu numai în ţara noastră.
Doar un sfert din elevii polonezi care au dat examenul de bacalaureat anul acesta, la începutul lunii iulie, au picat. Procentul celor care au reuşit să treacă examenul de la final de liceu – numit „matura” în Polonia – este similar celor din anii trecuţi: în jur de 75%.
Sistemul educaţional polonez este însă mai lejer decât cel din România. Elevii au doar trei materii obligatorii la bacalaureat – limba maternă, o limba modernă şi matematica şi o listă de maximum şase materii opţionale. Pentru a trece examenul, elevii trebuie să ia cel puţin 30% din punctajul total al fiecărui subiect. În România, nota minimă este 6 din 10, adică o proporţie de 60% – dublul celui de la Varşovia. Punctajul obţinut de polonezi la materiile opţionale nu afectează nota finală, dar are mare importanţă la intrarea în învăţământul superior.
De altfel, elevii din Polonia au posibilitatea să îşi aleagă opţionalele în funcţie de facultatea pe care doresc să o urmeze. Polonia a introdus abia în 2005 obligativitatea ca profesorii corectori să fie de la alte licee. Măsura a venit ca urmare a încercării de a creşte obiectivitatea notelor, având în vedere că la majoritatea universităţilor poloneze se intră fără examen, ci numai pe baza notei de la bacalaureat.
Slovenia: dezbatere continuă pe tema Bacului
Nu de puţine ori s-a discutat aprins la Ljubljana despre structura şi rolul examenului pe care liceenii trebuie să-l dea la sfârşitul clasei a XII-a. Asta, pentru că şi aici majoritatea universităţilor nu organizează examene şi primesc studenţi doar pe baza rezultatelor de la bacalaureat. Examenul este compus din trei materii obligatorii – limba maternă, o limbă străină şi matematică – şi alte două, la alegere.
Germania: rată de absolvire între 95 şi 99%
Sistemul şcolar din Germania este unul dintre cele mai complicate din Europa, existând nu mai puţin de trei şcoli paralele: Hauptschule, Realschule şi gimnaziu. Acesta din urmă este echivalentul liceului din România, iar rata absolvenţilor de sfârşit de an a oscilat în ultimii ani între 95 şi 99%, în funcţie de land. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre elevi aleg altă formă şcolară – aşadar, deşi elevii unui gimnaziu au şanse mari să îl absolve, ei sunt puţini în raport cu cifra totală a absolvenţilor unui an şcolar.
Examenul de bacalaureat este susţinut după 12 sau 13 clase de învăţământ, pe parcursul cărora elevii sunt evaluaţi constant. Punctele forte ale sistemului de educaţie din Germania sunt evaluarea permanentă a elevului şi o parte practică foarte dezvoltată. Încă din primii ani de gimnaziu (echivalentul liceului), elevii sunt ajutaţi să se orienteze spre un anume domeniu.
Franţa: bacalaureatul cu trei „ramuri”
Bacalaureatul este luat foarte în serios şi de elevii francezi, fiind unul cu o dificultate ridicată. Probele se dau însă eşalonat, şi nu toate în câteva zile. Elevii au posibilitatea să aleagă una dintre cele trei „ramuri” ale bacalaureatului: generală, tehnologică şi profesională.
Bacalaureatul nu a scăpat, de-a lungul anilor, de critici şi polemici în Franţa. Majoritatea criticilor cer o reorganizare a examenului şi o asimilare a cunoştinţelor mai bine eşalonată pe parcursul anilor. Până atunci, rezultatele pe 2011 indică o rată de promovare de 76,8% pentru bacalaureatul general, într-o uşoară creştere faţă de anul trecut.
30% este punctajul m inim pe care trebuie să-l realizeze un elev polonez pentru a trece examenul de bacalaureat.
