România era odinioară o ţară care deţinea una din cele mai întinse reţele de căi ferate din Europa, însă la 20 de ani de la căderea comunismului, căile sale ferate sunt într-o stare catastrofală, victime ale dezinteresului guvernanţilor de toate culorile, scrie AFP.
În timp ce UE se reorientează către calea ferată, pentru a proteja mediul înconjurător, România, ţară membră din 2007, experimentează contrariul, scrie agenţia citată de Agepres. Între 1990 şi 2009, numărul de călători de pe calea ferată s-a redus de şase ori, de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, spun datele statistice, iar degringolada continuă. „Traficul ar putea scadă cu 10 la sută în 2010”, afirma pentru AFP directorul CFR Călători, Liviu Pescăraşu. Numărul de automobile s-a triplat în 20 de ani, de la 1,3 la 4 milioane, românii îndreptându-se către un „lux” rar sub comunism. „Seamănă puţin cu ceea ce s-a întâmplat în Franţa când aceasta a abandonat tramvaiele în epoca dominaţiei automobilului…pentru a reveni mai apoi”, sublinia Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare.
Pierderea interesului pentru tren se explică prin prelungirea traseelor, provocată de infrastructuri tot mai deteriorate, viteza comercială fiind de doar 50 de kilometri pe oră. Între oraşele turistice Sibiu şi Braşov legăturile directe sunt întrerupte de aproape un an, din cauza unui pod avariat de inundaţiile din 2009. Întârzierile între una şi trei ore se înmulţesc pe unele tronsoane aşa că, în ciuda confortului vagoanelor pe tronsoanele principale şi a zmeurii proaspete de la bord în timpul verii, călătorii îşi pierd răbdarea. Potrivit cifrelor oficiale, 40 la sută din tronsoane şi 96 la sută din podurile feroviare au nevoie de reparaţii ample. „România trebuie să investească mai mult în infrastructura sa feroviară, care se deteriorează rapid din lipsă de întreţinere”, declara pentru AFP Comisia Europeană, adăugând: „Lipsa de dinamism din sectorul feroviar nu este cu siguranţă o veste bună pentru economia românească”.
Dată fiind infrastructura precară, Ford va avea dificultăţi în a exporta cele 1000 de automobile pe care doreşte să le producă pe zi la Craiova, explica ambasada SUA. Desigur, unele tronsoane se află în curs de modernizare, în cadrul unor proiecte europene, precum cel dintre Constanţa şi Bucureşti. Acest tronson lung de 225 de kilometri este parcurs azi în în mod frecvent în cinci ore, mai mult decât în perioada comunistă. Durata călătoriei trebuie să fie redusă la 2 ore şi 30 de minute la jumătatea lui 2011, afirma ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Restricţiile de viteză vor dura totuşi până în 2015, refacerea podurilor peste Dunăre nefiind luată iniţial în calcul, avertiza directorul adjunct pentru proiecte europene la CFR, Radu Irimia. Pe tronsonul Bucureşti-Câmpina, refăcut cu fonduri europene, lipsa întreţinerii duce la noi restricţii de viteză, declara pentru AFP o sursă din domeniu.
Deşi foarte des autorităţile invocă recesiunea economică pe post de explicaţie, experţii amintesc că România a experimentat zece ani de creştere economică fără ca domeniul căilor ferate să fie obiectul unor investiţii necesare. După ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucureştiul dispune în principiu, din 2007, de 1,85 miliarde euro pentru infrastructura feroviară. Premierul Emil Boc l-a criticat recent pe Berceanu, supranumit uneori în mediile feroviare „ministrul drumurilor”. „Această situaţie catastrofală este rezultatul unei lipse de voinţă politică de ani de zile”, conchide Roşeanu. Ministerul transporturilor nu a răspuns întrebărilor AFP.
