Pentru a parcurge distanţa Constanţa-Arad, un camion are nevoie de o perioadă de timp două ori mai mare decât dacă ar străbate o distanţă similară pe un drum din UE. Starea proastă a şoselelor aduc pagube de peste 3% din PIB.
Patronii firmelor de transport rutier trebuie să bage mâna adânc în buzunar pentru a acoperi cheltuielile cauzate de starea proastă a şoselelor. În final, pierderile sunt resimţite de bugetul de stat. „Viteza medie în condiţii de conducere cu respectarea adlitteram a legii, deci cu respectarea semafoarelor, fără depăşirea liniei continue, este de 30 de kilometri la oră. Cu respectarea exactă a legislaţiei este necesar un timp de 15,5 ore, ceea ce înseamnă două zile. Toate aceste aspecte influenţează economia, adică mâncarea se scumpeşte, consumul de carburant creşte. Pentru un transporator rutier, aceeaşi marfă necesită introducerea unei a patra curse. In loc de zece camioane devin necesare 15. Totul e matematică”, spune Ioan Lixandru, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Ca şi cum nu ar fi fost suficient că, din cei 780 de kilometri dintre Constanţa şi Arad, 100 km erau în interiorul localităţilor, conducerile administraţiilor locale au mărit în ultimii ani suprafaţa raportată a localităţilor cu încă 70%, ceea ce a dus la micşorarea vitezei de circulaţie, adaugă Lixandru. Potrivit lui, pentru zona Ardealului este mai avantajoasă aducerea mărfurilor prin Slovenia şi Ungaria decât prin ţară.
„Toată zona Ardealului este alimentată din portul Koper (Slovenia). De la Koper la Arad sunt 860 de kilometri, adică aproximativ câţi sunt şi de la Constanţa la Arad. Diferenţa este că un transportator care aduce marfa de la Koper are la dispoziţie 740 de kilometri de autostradă (fără sectorul Szeged-Arad), ceea ce nu e cazul în România”, afirmă el. Concluzii similare trage şi Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români din Transporturi (FORT). El a calculat o viteză medie de deplasare în trafic judeţean a unui autovehicul comercial de 25 kilometri la oră şi de 45 kilometri la oră pe drumurile naţionale. Aceasta semnifică „consum mare de carburant, frânări şi accelerări dese, manevre de ocolire,stres al şoferului,cheltuieli duble cu rovigneta, etc”. Costurile sunt cu 35% mai mari decât în Uniunea Europeană unde, prin comparaţie, viteza medie de deplasare în trafic naţional este de 75 kilometri la oră, completează preşedintele FORT. Transformate în cifre, aceste aprecieri arată că economia pierde anual 2,1 miliarde euro. Potrivit ştatisticii, valoarea serviciilor de transport şi conexe a fost, în 2009, de 13,42 miliarde euro, din care 52,73%, adică 7,07 miliarde euro, au provenit din transporturile rutiere. O micşorare a cifrei de afaceri cu 30% semnifică venituri inferioare cu 2,12 miliarde de euro, respectiv 1,7% din PIB. Accidentele rutiere, ale căror costuri sunt estimate de specialişti la 1,5% din PIB, ridică factura de plată la 4 miliarde de euro, fără a socoti pierderile statului din taxele şi impozite.
Căile ferate, alt dezastru
În timp ce UE se reorientează către căile ferate, pentru a proteja mediul înconjurător, România face exact contrariul, comentează agenţia France Press. Între 1990 şi 2009, numărul de călători de pe calea ferată s-a redus de şase ori, de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, iar în 2010 s-ar mai putea reduce cu încă 10%. Pierderea interesului pentru tren se explică prin prelungirea traseelor, provocată de infrastructura tot mai deteriorată, viteza comercială fiind de doar 50 de kilometri pe oră. Tronson lung de 225 kilometri dintre Constanţa şi Bucureşti este parcurs în cinci ore, mai mult decât în perioada comunistă, afirmă jurnaliştii AFP.
740 de kilometri de autostradă sunt între portul Koper Slovenia şi Arad şi doar 250 kilometri de autostradă între Constanţa şi Arad.
Infrastructura pe scurt
30 de kilometri – viteza medie de circulaţie a unui camion.
2 kilometri din zece sunt în interiorul localităţilor.
82,5% reprezintă scăderea numărului de călători cu trenul între 1990 şi 2009.
