Sindicatele cer majorarea salariului minim pe economie de la 600 la 750 de lei, dar patronatele se opun.
Delegaţia Fondului a făcut ieri o primă concesie în negocierile cu Guvernul, care propune majorarea salariului minim pe economie la cel puţin 700 de lei, reducerea cotei unice şi micşorarea contribuţiilor sociale. Până acum, FMI s-a opus oricărei majorări de fiscalitate. Însă o eventuală majorare a salariului minim ar putea înlocui practic în sistemul bugetar revenirea la nivelurile de salarizare dinainte de tăierea cu 25%. Practic, şi-ar recupera din tăieri preponderent bugetarii cu salarii foarte mici, dar asta se poate întâmpla numai cu condiţia ca restul salariilor să rămână decuplate de salariul minim. Pe de altă parte, bugetul ar colecta mai mulţi bani sub formă de taxe în cazul majorării salariului minim în sectorul privat.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că „ar putea fi loc” pentru o creştere a salariului minim, dar această decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare prea mare ar avea efecte negative. „Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte foarte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât”, a spus Franks.
Sindicatele: Nu va fi şomaj
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional în România le-au spus sindicaliştilor că există posibilitatea majorării salariului minim, însă acest lucru trebuie făcut astfel încât să nu crească rata şomajului, a declarat preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu. Sindicatele cer creşterea salariului minim brut cu 25%, de la 600 la 750 de lei. „Le-am arătat că politicile de îngheţare a salariului minim nu au creat nici un loc de muncă, iar când salariul minim a crescut peste 40 la sută, adică în 2002, nu a existat nici o pierdere de locuri de muncă şi această măsură nu a avut nici un efect inflaţionist” a mai spus Hossu. Sindicatele urmează să trimită FMI calculele proprii privind păstrarea ca bază a salariilor din decembrie 2009, a mai spus Hossu.
Patronii: 50.000 de firme, în faliment
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIMPP), Ovidiu Nicolescu, a declarat săptămâna trecută că nu se impune nici o creştere a salariului minim pe economie în situaţia actuală de criză, întrucât acest lucru ar duce la falimentul a cel puţin încă 50.000 de firme. „O mărire a salariului minim în prezent, în condiţiile în care se menţine legislaţia actuală, nu este suportabilă de către economia naţională. Sindicatele care cer această majorare nu au nici cinci la sută membri din domeniul privat, ele reprezintă salariaţii din domeniul public, sănătate, educaţie, companiile de stat, unde nu sunt asemenea salarii”, a subliniat Nicolescu.
