Producătorii care au mizat pe culturile de cartofi şi-au vândut producţia încă din toamnă şi au obţinut chiar un profit dublu faţă de alţi ani.
Am vândut toată producţia de cartofi încă din luna decembrie, la un preţ aproape dublu faţă de anul 2009. Cererea a fost atât de mare pe piaţa internă, încât am refuzat toate comenzile care au venit, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, din Ungaria”, ne-a spus un cultivator de cartofi din Târgu Secuiesc, Covasna. Fermierul din Covasna a alocat pentru acest tip de cultură 33 de hectare, dintr-un total deţinut de 60 de hectare, iar profitul a fost unul pe măsură. „Dacă aş fi ştiut de creşterea de preţ care avea să urmeze, aş fi cultivat tot terenul doar cu cartofi, însă nimeni nu a prevăzut această scumpire”, a mai spus fermierul.
Dacă în 2009 cartofii se vindeau angro la un preţ de 0,6-0,85 lei/ kg, anul trecut în decembrie, agricultorii au reuşit să scoată chiar 1,4-1,6 lei/ kg. Însă la piaţă, la consumatorul direct, preţul de vânzare, chiar şi în „patria cartofului”, cum mai este denumit judeţul Covasna, ajunge la 2,5 lei.
Însă au fost şi agricultori care, nemulţumiţi de preţurile scăzute din anii trecuţi, au renunţat în 2010 să mai cultive cartofi. În localitatea Malnaş, din acelaşi judeţ, un alt agricultor ne-a declarat că „nu am mai cultivat nimic, pentru că preţurile erau foarte scăzute, ajunsese şi la 40-50 de bani/ kg şi nu aveam de unde să ştim ce urmează şi că preţurile vor urca atât de mult”.
Stocurile sunt deja contractate
În România, anul 2010 nu a fost un an atipic pentru recolta de cartofi, susţin specialiştii. Deşi producţia a fost puţin mai mică, în ultimii 20 de ani, producţia a oscilat, în funcţie de condiţiile climaterice. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică au indicat că în cursul anului 2010, preţul cartofului a crescut cu 50%.
În judeţul Covasna, în 2010, s-au cultivat 15. 890 de hectare şi s-a obţinut o producţie de 266.400 tone. În 2009 s-au cultivat 15.300 de hectare şi s-au obţinut 281.200 tone. Deşi suprafaţa cultivată anul trecut a fost mai mare, recolta faţă de 2009 a fost cu doar puţin peste 5% mai mică.
„Anotimpul ploios şi umiditatea crescută au adus mai mulţi dăunători pentru cartofi. Mana cartofului a fost într-adevăr o problemă anul trecut. Cele mai multe probleme au fost la micii producători care probabil au avut mai puţini bani pentru tratamente împotriva dăunătorilor la cartofi. De ce au crescut preţurile? Cartofii s-au vândut foarte bine şi practic, în depozite nu mai sunt cantităţi însemnate. A fost o cerere foarte mare pe piaţa Uniunii Europene. În ţări precum Germania şi Polonia producţiile au scăzut. În depozitele de la noi, cantităţile de cartofi existente sunt deja contractate, în special pentru marile reţele de magazine”, ne-a declarat Konczei Csaba, director executiv la Direcţia pentru Agricultură Covasna. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof, Victor Donescu, a precizat că în România peste 90% din terenuri sunt cultivate de micii producătorii, iar anul trecut, datorită manei cartofului, au existat şi culturi compromise 100%, din cauză că nu s-au aplicat tratamentele antidăunători. „Cartofii pe care i-am văzut la vânzare în unele magazine la preţuri de peste 2,5 lei, provin din importuri şi nu sunt de calitate bună: au dimensiuni mici, sunt loviţi şi au tăieturi”, a precizat Victor Donescu.
Am livrat şi în UE
În patru judeţe din România, culturile de cartofi ocupă suprafeţe importante: Harghita, Covasna, Suceava şi Braşov. În general, întreaga producţie de cartofi din ţară era destinată consumului intern. Cantităţi mici au fost exportate sporadic, în principal în Republica Moldova, până anul trecut, când situaţia s-a schimbat. În 2010, producătorii români au livrat cartofi în Ungaria, Slovacia, Austria şi chiar Bulgaria.
„În toamnă s-au exportat, acum nu se mai exportă. Nemaiexistând nici în depozite cantităţi necontractate, au apărut unele importuri. Este cerere mare, s-au vândut chiar şi cartofii de sămânţă. Şi la noi, la piaţă, se vând cu 2,2 lei, poate şi mai mult”, susţine directorul Direcţiei pentru Agricultură Covasna.
În Covasna sunt, în total, 14.000 de fermieri. Marii producătorii de cartofi deţin până în 3.000 de hectare, restul până la 15.000 de hectare sunt deţinute de micii producători care pot avea şi 0,5-1 hectar. Suprafaţa totală cultivată cu cartofi a scăzut în primii ani de după 1990 de la aproape 20.000 de hectare, s-a stabilizat la maximum 16.000 de hectare.
Speriaţi de preţurile mici
„Am mers la piaţă în Târgovişte cu o cantitate de cartofi de mărime medie, care îmi mai rămăsesră în depozit. Am zis să fiu corect şi să-i vând cu 1,7 lei. Ce să zic, erau de calitate, doar dimensiunea mai mică. Am rămas uimit când am văzut că lumea refuză să cumpere de la mine. Toţi erau şocaţi şi mă întrebau speriaţi ce au cartofii, nu cumva au chimicale sau e ceva în neregulă cu ei de sunt aşa de ieftini. Pe scurt, oamenii nu prea au vrut să cumpere şi-mi tot spuneau că un kilogram de cartofi costă 2,5-27 lei/kg. Nu înţeleg o astfel de mentalitate…”, ne-a declarat Ion Negrea, din comuna Halchiu, judeţul Braşov. Ion Negrea ne-a relatat aceeaşi poveste ca şi cei din Harghita: a vândut aproape tot în toamnă, la un preţ bun, păstrând mici cantităţi pentru a le comercializa direct în pieţele agroalimentare din ţară.
„Am obţinut anul trecut o producţie de până la 30 de tone pe hectar, însă am avut vecini tot la Halchiu cu o producţie de 40 de tone la hectar. Depinde foarte mult de cât îngrijeşti cultura şi mai ales de câte ori aplici tratamentele împotriva dăunătorilor în anotimpul ploios. Eu am fost nevoit să stropesc cultura de şase ori”, susţine Ion Negrea.
Producţia de cartofi
>>90% din terenurile destinate pentru cultivarea cartofului sunt lucrate de micii producători;
>>100-150 hectare alocă un mare cultivatori pentru producţia de cartofi;
>>10-40% din producţia de cartofi se păstrează pentru sămânţă;
>>25-40 tone este producţia de cartofi obţinută pe un hectar de teren.
