Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA – la 24% sau 25%.
Prognoza de scădere economică a României în acest an şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi variantele noastre. Am spus că încercăm să nu modificăm taxele”, a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.
În schimb, alte surse guvernamentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va anunţa pachetul de măsuri financiare”, care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează”, potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri”, negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul econ omic Ilie Şerbănescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic”, a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea”, menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu, încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică”, a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.
Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA”, a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux”, a spus Hossu.
Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri – 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.
