Instituţiile de credit locale continuă să practice dobânzi mari la depozite, deşi au încasat peste 441 de milioane de euro în primele nouă luni de la grupurile-mamă.
Grupurile străine care deţin băncile din România au adus în primele nouă luni ale acestui an aproape 442 milioane de euro ca infuzii de capital pentru băncile locale. Suma este cu peste 60% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Mai mult, băncile din România atrag depozite în euro la cele mai mari dobânzi din Europa, ceea ce arată fie o nevoie de lichidităţi pentru a acoperi găurile generate de creditele restante, fie dorinţa băncilor de a acumula fonduri pentru a relua procesul de creditare.
Vin bani de peste graniţă
În primele nouă luni din 2010, cea mai mare infuzie de capital a fost primită de Ge Garanti Bank – 162,15 milioane euro, fiind urmată de Alpha Bank România, cu un aport de capital de 71,75 milioane euro. Totodată, acţionarii MKB Romexterra Bank au contribuit cu 45,7 milioane euro, iar Volksbank România, controlată de grupul Volksbank International, şi-a majorat capitalul social cu 39,2 milioane euro în aprilie, potrivit Registrului Comerţului. Intesa Sanpaolo România înregistrase în iunie o majorare de capital social de 29,7 milioane euro, în vreme ce, în februarie, Millennium Bank România a primit 23,85 milioane euro la capitalul social. De asemenea, Emporiki Bank a primit 24,8 milioane euro la capitalul social, iar Piraeus Bank România şi-a majorat capitalul social cu 14,13 milioane euro, în septembrie. Tot în primele nouă luni din 2010, acţionarii CR Firenze România au contribuit cu 9,8 milioane euro, acţionarii OTP Bank România au avut un aport la capitalul social de 7,18 milioane euro în ianuarie, în timp ce ProCredit Bank România şi-a majorat capitalul social cu 5,25 milioane euro în iulie. Marfin Bank a fost capitalizată în iulie cu 4,89 milioane euro, iar Banca Comercială Carpatica a primit un aport la capitalul social de 3,59 milioane euro în iulie.
Lichidităţi cu orice risc
În ciuda infuziilor de capital, băncile din România continuă să dea semne că au o nevoie acută de lichidităţi în monedă europeană. Dobânzile pe care le practică la depozitele şi conturile de economii constituite în euro, adică cele mai mari din Europa, arată acest lucru. De altfel, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, sesiza această stare de fapt cu ocazia prezentării celui mai recent raport asupra inflaţiei. „Ceea ce ne surprinde foarte tare este legat de depozitele în valută. Observăm că există rate de dobândă excesive faţă de ce este pe plan internaţional. Şi la facilităţi overnight dobânzile sunt de 2-3%. Sunt bănci care oferă 4-5% la depozitele în euro. Cred că sunt extrem de generoşi. Se bat pentru clienţi, probabil că asta este o explicaţie.
Şi, probabil, faptul că încă au fost debitori care au acceptat credite cu dobânzi ridicate le-a facilitat acest lucru”, spune Isărescu. Oficialul BNR a ridicat un semn de întrebare în privinţa modalităţilor în care băncile vor reuşi să-şi suplimenteze veniturile în aşa fel încât să acopere plăţile cu dobânzile către clienţi. „De un an, la toate întâlnirile cu acţionarii băncilor, în special cu cei străini, i-am întrebat de unde cred dânşii că băncile la care sunt acţionari vor putea să scoată venituri suficiente sau dobânzi suficient de înalte pentru a acoperi o asemenea generozitate în ceea ce priveşte depozitele bancare în valută. Care nu sunt deloc în concordanţă cu ceea ce există pe plan internaţional, unde abia dacă obţii 1% la orice depozit în valută. La noi sunt relativ ridicate”, a mai spus guvernatorul.
200 milioane euro au trimis băncile străine în România în primele nouă luni ale anului trecut, mai puţin de jumătate faţă de anul acesta.
