Vacanţă „la capătul lumii”

Localitatea Dunavăţul de Jos din Delta Dunării poate fi alternativa ideală pentru petrecerea unui concediu liniştit, în mijlocul naturii. Despre satul lor, localnicii spun că se află la „capătul lumii”.

Dunavăţul de Jos este unul dintre satele judeţului Tulcea care au fost scoase din sărăcie datorită  turismului. Cei aproximativ 700 de localnici sunt de etnie ucraineană, iar până de curând ocupaţia lor era doar pescuitul. Localnicii spun că străbunii lor au venit în acest sat din zona Zaporojie, de la gurile Niprului. Conform unei monografii a satului, existentă la şcoala din localitate, strămoşii actualilor locuitori ai Dunavăţului erau cazaci. În anul 1775, în urma desfiinţării de către Ecaterina a II-a a unei unităţi  căzăceşti, respectivii cazaci s-au refugiat la gurile Dunării. În anul 1875, certându-se cu lipovenii din satele vecine, zaporojenii pleacă în Banat, iar de acolo pe Tisa, unde au fost invitaţi de guvernul austriac, dar în scurt timp se întorc în Dobrogea şi  se stabilesc în satele Sf. Gheorghe, Letea, Caraorman şi Dunavăţu de Jos din Deltă.

Până în anii ’80, când multe bălţi din prejma Dunavăţului au fost desecate, satul zaporojenilor era unul prosper. Sute de pescari trudeau pe apele care înconjurau satul şi aduceau la mal cantităţi uriaşe de peşte proaspăt. Pescăriile Dunavăţului au decăzut după ce zona a devenit una preponderent agricolă. Filip Ivanov, primarul comunei Murighiol, de care aparţine acest sat, spune că ,„la fel ca Uzlina, Dunavăţul de Jos şi-a găsit o cale proprie de dezvoltare prin turism. În câţiva ani, în acest sat s-au construit zeci de pensiuni turistice care însumează peste 300 locuri de cazare. Avantajul turistic al Dunavăţului este că se află la capătul unui drum recent modernizat pe care se poate ajunge foarte uşor după ce parcurgi mai puţin de 50 de kilometri, de la Tulcea, pe malul Braţului Sf. Gheorghe”.

Pensiuni de lux

Ajuns în Dunavăţ, turistul găseşte tot ce doreşte: pensiuni cu confort şi preţuri ce corespund clasificărilor de la două la cinci stele, dar şi multiple posibilităţi de a petrece vacanţa la capătul lumii, cum le place localnicilor să spună, pentru că în acest sat drumul se înfundă la capătul satului şi nu mai este altă cale decât de întoarcere de unde ai venit. Deşi localnicii spun că satul lor se află la capătul lumii, localitatea este una prosperă, cu case mici, învelite cu stuf, vopsite preponderent în culori luminoase. Nici pensiunile turistice care împânzesc satul pescăresc de altădată nu contrastează cu specificul urbanistic al localităţii. Ele au fost încadrate armonios de arhitecţii care le-au proiectat, în specificul locului. Astfel, se poate spune că, deşi s-a construit foarte mult la Dunavăţ şi localnicii şi-au modernizat gos­podăriile, s-a păstrat cu stricteţe specificul satelor din Delta Dunării, ceea ce dă un parfum arhaic acestei zone turistice.

Oferta zonei

Cei care au hotărât să petreacă vacanţa la Dunavăţ au oferte turistice diverse. Iubitorii de turism cultural şi religios pot parcurge doar trei kilometri spre satul Murighiol şi ajung în vatra cetăţii bizantine Halmyris, unde arheologii, în urma săpăturilor efectua­te în ultimele decenii, au scos la lumină moaştele a doi martiri paleocreştini, Epictet şi Astion, canonizaţi recent de către Biserica Ortodoxă Română. În vecinătatea fostei Cetăţi Halmyris s-a constituit o mănăstire, iar Episcopia Tulcei a pus temelia unei catedrale episcopale ce urmează a fi realizată de enoriaşii din nordul Dobrogei pentru pomenirea martirilor Epictet si Astion.

Chiar dacă multe dintre bălţile de odinioară ce înconjurau satul au fost desecate, apa continuă să străjuiască localitatea datorită unui canal ce încinge ca o centură grădinile localnicilor şi asigură accesul din sat spre Braţul Sf. Gheorghe al fluviului şi spre Lacul Razelm. Proprietarii numeroaselor pensiuni turistice din Dunavăţul de Jos le propun oaspeţilor traseul Dunavăţul de Jos – Lacul Holbina. Zilnic, zeci de turişti pleacă la bordul bărcilor cu motor din Dunavăţul de Jos, pe canalul de centură, spre Canalul Lipoveni, de aici pe Canalul Opt, apoi pe Canalul Dunavăţ, de unde ajung în incinta Solomon, unde pot pescui ştiucă şi biban. De aici, pescari sau nu, turiştii străbat cu bărcile Canalul Mustaca, centura Holbina, Lacul Holbina 2, Heleşteul 3 – centura Dranov, înapoi pe Canalul Mustaca, pe Canalul Cocoş, pe centura de apă a satului. Drumeţia acvatică, care durează cel puţin patru ore, se încheie la debarcaderul pensiunilor din Dunavăţul de Jos, unde a debutat această aventură.