Forţele Navale Române au bifat, anul trecut, în premieră după 1989, prima misiune reală de război sub comanda NATO. Este vorba despre participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operaţiunea „Unified Protector”, susţinută de NATO împotriva Libiei. Fregata nu este la prima misiune desfăşurată ca parte a structurilor NATO, „Regele Ferdinand” având la activ patru participări în cadrul operaţiunii „Active Endeavour”, însă comparativ cu acţiunea de monitorizare a traficului naval din Marea Mediterană (cod NATO Active Endeavour), misiunea împotriva Libiei poate fi considerată, atât din punct de vedere al zonelor de risc, cât şi ca durată, prima acţiune adevărată a Marinei Militare.
„Regele Ferdinand”:
765 de misiuni în Libia
Fregata „Regele Ferdinand” a participat în perioada mai-iulie la operaţiunea „Unified Protector”, susţinută de NATO împotriva Libiei. „Regele Ferdinand” a parcurs în cadrul misiunii aproximativ 17.400 de mile marine şi a participat la 765 de misiuni specifice de supraveghere, monitorizare, interceptare, căutare şi salvare. În cursul lunii mai, militarii de pe fregată au intervenit pentru salvarea a 150 de persoane care se aflau la bordul unei ambarcaţiuni ce plutea în derivă în apropiere de Tripoli. De la intrarea în serviciul Forţelor Navale ale României, Fregata F 221 „Regele Ferdinand” a executat o serie de misiuni, dintre care cele mai importante sunt ope
raţiunea „Active Endeavour” în anii 2005, 2007, 2008, 2010 în Marea Mediterană, exerciţiul „Breeze-Certex” în anii 2007-2008 în Bulgaria, exerciţiul „Noble Midas” în 2007 în Croaţia şi 2008 în Italia.
În 2008, fregata „Regele Ferdinand” a fost certificată internaţional la nivelul I pentru a participa alături de navele
NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale. Fregata „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4900 tdw, o lungime de 148,2 metri, lăţimea de 14,75 metri, opt punţi şi o viteză maximă de 30 noduri. Echipajul este format din 18 ofiţeri, 77 maiş-
tri militari şi 110 militari angajaţi pe bază de contract. Sistemul de comandă este asistat de calculator, la bord există instalaţii de bruiaj pasiv, sisteme de luptă electronică, nouă sisteme radar şi patru diesel generatoare de câte 1 MW fiecare. Este dotată cu un tun superrapid Oto Melera şi instalaţii de lansare a torpilelor. Sistemul de propulsie este format din patru turbine Rolls-Royce şi elice cu pas variabil.
„Regina Maria”: trei convocări la „Active Endeavour”
Nava-soră a „Regelui Ferdinand”, „Regina Maria”, s-a întors la începutul lunii decembrie de la a treia operaţiune „Active Endeavour”. Pe timpul misiunii, desfăşurată în perioada 1-30 noiembrie, nava militară românească a executat în Marea Mediterană misiuni specifice de prevenire şi combatere a terorismului şi a traficului ilegal, alături de alte nave şi forţe aflate sub comandă NATO. Această misiune, care a reprezentat cea de-a şaptea participare a Forţelor Navale Române la Operaţiunea „Active Endeavour”, face din fregatele româneşti unele dintre cele mai experimentate nave în acest tip de misiuni din structurile NATO.
„Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” fac parte din clasa de fregate 22 Broadsword, generaţia a doua. În total s-au construit 14 nave cu trei nivele de echipare. Ca şi proiect este considerată o navă excelentă din toate punctele de vedere. Concepută special pentru supravegherea şi eventual atacul submarinelor sovietice în Atlanticul de Nord, clasa 22 dispunea de ultima tehnică computerizată concepută la sfârşitul anilor ’80. Din cauza faptului că acest tip de fregată are costuri de exploatare foarte mari, marina britanică a înlocuit-o cu o nouă generaţie. Marea Britanie a menţinut în exploatare doar trei fregate de tip 22, ce urmează să fie retrase în acest an. Restul au luat drumul fierului vechi sau au fost vândute statelor în curs de dezvoltare, respectiv România, Brazilia şi Chile. În ianuarie 2003, statul român s-a angajat să plătească 116 milioane de lire sterline (185 de milioane de dolari) pentru cumpărarea, revitalizarea şi prima etapă de modernizare a celor două fregate scoase din uz. După semnarea contractului, s-a aflat că navele au fost recuperate de la fier vechi, iar valoarea totală a achiziţiei (inclusiv etapa a doua de modernizare) va ajunge la 600 de milioane de dolari. În plus, partea britanică ar fi plătit unor oficiali români un comision de şase milioane de lire sterline.
