5.8 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăSpecialColectii unice in tara la Muzeul Militar Constanta

Colectii unice in tara la Muzeul Militar Constanta

» Muzeul Militar National "Regele Ferdinand I", filiala Constanta, adaposteste colectii unice in tara, dar are numai trei angajati.

» Cladirea se afla intr-un cartier marginas, iar in oras nu exista nici un indicator care sa indrume catre ea.

Lucrarile la muzeul militar National "Regele Ferdinand I" -filiala Constanta – au inceput in 1980, insa institutia de cultura a fost data in folosinta pe 2 mai 1985, de generalul Ilie Ceausescu, dupa ce acesta a vizitat canalul Dunare-Marea Neagra. Adevarata inaugurare a muzeului constantean s-a produs pe data de 23 august 1987, din cauza faptului ca Nicolae Ceausescu, fratele generalului, s-a impotrivit ideii nasterii filialei de la Constanta. S-a lucrat la muzeu cu materialele si forta de munca ale Ministerului Apararii Nationale.  
De la inceput a fost in atentia si sub supravegherea de specialitate a Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I". Dupa cum precizeaza directorul filialei constantene, dr. Costin Scurtu, acest muzeu este de fapt conceput pentru a prezenta evolutia artei militare in Dobrogea. Nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de finantari consistente, in oras nu exista in prezent nici un indicator care sa indrume vizitatorii catre muzeu, insa angajatii acestuia reusesc sa realizeze lucruri extraordinare cu bani putini.

Patrimoniu bogat
Expozitiile permanente ale muzeului cuprind colectii de armament de toate felurile, obiecte arheologice, accesorii vestimentare, decoratii, diorame, fotografii si documente de epoca care reprezinta diferite momente si situatii ale militarilor, fie in razboi, fie in aprovizionare, retragere, atac sau in transee. Fiecare arma are povestea sa. Prezentarea expozitiilor se face cronologic, incepand cu expunerea basoreliefului de la Marasesti, acolo si-au gasit odihna aproape 5000 de militari dobrogeni in primul razboi mondial, in 1917. Traversam apoi perioada medievala, vizitand un sector dedicat crestinismului, si ajungem in epoca moderna, prin prezentarea conflictelor care s-au desfasurat in arealul Dobrogea, intre secolele 15 si 18. O atentie deosebita s-a acordat razboiului Crimeii, Razboiul de Independenta al Romaniei este si el reprezentat, iar in a doua jumatate de secol 20 regasim, in expozitie, canalul Dunare-Marea Neagra si calea ferata Cernavoda-Constanta.

Vizitatori impatimiti de "sniper"
Cel mai des trec pragul acestui muzeu prescolarii, elevii si cadetii scolii de Maistri Militari. Cei mici sunt atrasi, in special, de armamentul de foc si apoi de armamentul alb: sageti, arcuri, arbalete, sulite, cutite, topoare, iatagane, pumnale si baionete. "Elevii pun tot felul de intrebari. Dar si cele mai grele, pentru ca sunt cele mai simple, de tipul: De ce pusca trebuie sa aiba tragaci? Exprimarea lor este foarte interesanta. Jocurile electronice pe care le au acasa si desenele animate ii fac deja sa aiba anumite informatii legate de armament, insa copiii de varsta prescolara, din cauza desenelor animate violente, au capatat expresiile in limba engleza. Daca le vorbim, de exemplu, despre pusca cu luneta, in romana, nu reactioneaza, insa tresar imediat la cuvantul «sniper» (lunetist). Dupa doua ore de vizitare, copilul este mai linistit, mai sigur pe el, in acelasi timp are un bagaj de intrebari mult mai mare decat cel cu care a venit", povesteste directorul muzeului, cel care se ocupa de ghidajul de specialitate pentru vizitatori.

Proiecte
Muzeul Militar are, in prezent, trei angajati. In afara directorului institutiei, de bunul mers al muzeului se mai ocupa Cristian Tutianu, restaurator-conservator, un om dedicat muncii sale, raspunzator intr-un mod pozitiv de ghidajul tehnic militar, dar si de amenajarea spatiilor pentru expozitii, de restaurarile machetelor sau de aranjamentul dioramelor. Costica Neagu, custodele muzeului, are grija de materiale. Cei trei salariati fac tot ce pot pentru ca turistii si constantenii sa cunoasca bogatia patrimoniului cultural al acestui muzeu. In acest sens, in prezent se deruleaza la nivelul institutiei un program prin care copiii din mediul rural beneficiaza de intrare gratuita. Tot acum se lucreaza la realizarea unui sector in expozitia muzeului dedicat Revolutiei din decembrie 1989 din perspectiva armatei. Alte doua proiecte ale institutiei vizeaza organizarea sectorului transmisionistilor, cu aparatura si tehnica de epoca, si amenajarea unui sector dedicat perioadei comuniste. De asemenea, muzeografii solicita reprezentantilor comunitatilor etnice din Dobrogea oferirea unor obiecte personale, fotografii, documente, accesorii si brevete care sa demonstreze ca ei au fost in slujba armatei. In cadrul sectorului recunostintei eroilor neamului s-a realizat o prezentare a tinutelor religioase ale celor patru mari religii recunoscute, alaturi de elemente de cult specific.
Un alt proiect al conducerii muzeului este amenajarea unui parc cu tehnica militara in perimetrul institutiei. Pentru toate aceste proiecte este nevoie insa si de suport financiar.

Achizitii
Donatie de la prefect
Dupa cum a mai declarat dr. Costin Scurtu, actualul prefect al Constantei, Claudiu Palaz, a donat acestui muzeu unic si original, anul trecut, o tinuta de razboi din Extremul Orient, din lemn, piele si metal, copie fidela a celei se purta in secolele 17-18 de catre aristocratii din armata chineza, apoi un coif, armament alb, sabii care se puteau folosi cu doua maini, arcuri, arbalete si sageti. De asemenea, au mai fost donate cateva tablouri schitate in 1916 si definitivate in perioada interbelica, realizate de pictorul constantean M. Sibiceanu, donatie oferita chiar de fratele artistului.

Consecinte
Reabilitare
Directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Constanta, Gheorghe Balaban, a declarat, recent, ca doreste sa colaboreze dar si sa promoveze Muzeul Militar de la Constanta prin doua proiecte: reabilitarea institutiei si editarea unui ghid cultural care sa vina in ajutorul turistilor care viziteaza judetul nostru.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă