Potrivit unor estimări oficiale, din cei aproximativ 150.000 de turişti care intră anual în Delta Dunării, doar 10 la sută ar beneficia de servicii fiscalizate.
Datele statistice publicate de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea privind desfăşurarea sezonului turistic în Delta Dunării au readus în discuţie proporţiile uriaşe ale evaziunii fiscale din această zonă. Statisticile întocmite de CJ Tulcea privind turismul din Deltă arată că, anul acesta, doar 7 .800 de turişti ar fi intrat pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Pentru aceşti turişti, CJ Tulcea a încasat o taxă de acces în Deltă de 10 lei/persoană, taxă reglementată de legea ARBDD.
De cealaltă parte, Garda Financiară, Poliţia, ARBDD şi Garda de Mediu spun că numărul turiştilor intraţi anul acesta în Deltă ar fi fost de aproximativ 20 de ori mai mare. Argumentele aduse în susţinerea acestei ipoteze sunt cele aproximativ 200.000 de bilete de călătorie vândute de cele două firme de transport naval din Deltă pentru pasagerii care au plecat anul acesta din Tulcea spre localităţile din Deltă.
Taxa de acces, un eşec
CJ Tulcea admite că sistemul de taxare a accesului turiştilor în Deltă are vicii. Ioan Boieru, vicepreşedinte al CJ Tulcea spune că „deşi firmele de transport naval pentru pasageri şi bazele turistice au încheiat convenţii cu CJ Tulcea pentru încasarea taxei, puţini turişti din cei care vin în vacanţă în Deltă plătesc taxa de intrare pe teritoriul ARBDD”. „Pentru că evaziunea în domeniul turistic şi braconajul piscicol au atins cote foarte mari am elaborat o strategie pe care am prezentat-o Guvernului pentru a o adopta. Această strategie vizează modificări legislative semnificative”, ne-a mai spus Boieru.
Vasile Gudu, prefect al judeţului Tulcea, susţine că nu ar fi întâmplătoare relaxarea măsurilor de control privind accesul turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cea mai mare rezervaţie ecologică din Europa, în care accesul turiştilor a fost reglementat strict, dar nu se urmăreşte aplicarea legii. De cealaltă parte, experţii în chestiuni fiscale pe care i-am consultat apreciază că, dacă s-ar impune plata taxei de acces în Deltă, ar fi mai uşor de determinat zonele în care se produce evaziunea fiscală din turismul la negru. Prefectul Gudu spune că „acum primăriile din Deltă se plâng că nu au bani în buget pentru cheltuieli curente, dar primarii închid continuu ochii la evaziunea fiscală care le-ar aduce banii la buget nu doar pentru plata salariilor, ci şi pentru investiţii. Satele sunt pline de turişti şi primăriile nu încasează nici un leu pe activităţile economice derulate de localnici la negru”. Mai mult de jumătate din peştele consumat de cei aproximativ 150.000 de turişti despre care se precizează în respectivele studii că îşi petrec vacanţa, anual, în Deltă, este braconat, ceea ce constituie, de asemenea, evaziune fiscală.
„Instituirea impozitului forfetar poate constitui o soluţie eficientă”
Garda Financiară susţine că numărul pensiunilor turistice autorizate din Deltă s-a redus, în doi ani, la mai puţin de jumătate. Este vorba de pensiunile autorizate în gospodăriile localnicilor care au fost declarate la Fisc fără activitate, dar continuă să găzduiască turişti fără să fiscalizeze afacerea şi astfel nu mai plătesc impozite la buget. Daniel Negoescu, comisarul-şef al Gărzii Financiare Tulcea, spune că „legislaţia din ţara noastră nu permite controlul activităţilor de comerţ ilicite desfăşurate în spaţiile private neautorizate şi ca atare evazioniştii se prevalează de această omisiune din lege”. „Dacă estimările făcute de mai multe instituţii arată că peste 100.000 de turiştii beneficiază de servicii turistice plătite la negru, nivelul evaziunii fiscale în această zona este foarte mare”, ne-a spus acesta.
Estimările invocate de comisarul-şef Negoescu arată că din cei aproximativ 150.000 de turişti intraţi anual în Deltă doar 10 la sută ar beneficia de servicii fiscalizate. Calculul făcut de experţii fiscali arată că un turist plăteşte pentru o zi de vacanţă în Deltă cel puţin 150 lei. Această sumă reprezintă doar cazarea şi masa. Media zilelor de vacanţă petrecute de un turist în Deltă este de cinci zile. Pentru aceste servicii turistice ar trebui să se plătească TVA (24 la sută) şi impozit pe venit (16 la sută). Suma ce ar fi trebuit să ajungă la buget, numai din aceste servicii, ar fi de 4,5 milioane de lei, iar în ultimii ani Fiscul a încasat din activităţile turistice din Deltă cel mult 700.000 lei. La această evaziune fiscală se mai adaugă şi cea produsă de braconieri care aprovizionează cu peşte braconat şi neînregistrat fiscal pensiunile turistice autorizate şi neautorizate din Deltă. Comisarul-şef al Gărzii Financiare Tulcea sustine că „instituirea impozitului forfetar pentru prestaţiile turistice practicat de locuitorii Deltei poate constitui o soluţie eficientă de combatere a evaziunii fiscale”.
