Şcoală, han tradiţional, ateliere şi o uliţă a minorităţilor vor fi punctele de atracţie ale noii secţiuni a Muzeului Satului ce va fi inaugurată în luna mai. Potrivit directorului instituţiei, la biserica de secol XVIII din noua aripă s-ar putea oficia slujbe de căsătorie.
Muzeul Satului va inaugura în primăvară un nou sector, „museum vivium”, unde va funcţiona o şcoală tradiţională de tip Spiru Haret, adică cu două săli de clasă şi o cancelarie între ele, dar şi un han tradiţional şi o uliţă a minorităţilor. Noua „aripă” se va întinde pe trei hectare şi jumătate, iar terenul aparţine muzeului din 1990, însă nu a fost folosit până acum. Noua aripă este situată între Palatul Elisabeta şi aleea Michael Jackson din Parcul Herăstrău, (alee lipită de gardul muzeului aproape de Arcul de Triumf). „Pe acestă zonă nu s-a făcut mare lucru, deşi au fost aduse nişte monumente care nu au fost aşezate după o idee tematică. Când am revenit aici, în 2003, după incendiu, spaţiul era plin de bălării, buruieni crescute până la streaşina monumentelor, şi am fost nevoiţi să curăţăm tot spaţiul, operaţiune care a semănat cu o defrişare”, a declarat pentru România Liberă Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, care mai spune că proiectul se află deja în derulare, s-a amenajat inelul de protecţie împotriva incendiilor, s-au pus felinare şi se lucrează la restaurarea şi reamenajarea monumentelor.
„Punctul forte al proiectului este uliţa minorităţilor”
Potrivit directorului instituţiei, amplasarea hanului ar putea întârzia, pentru că nu s-a stabilit care variantă dintre cele trei găsite în ţară o vor muta la muzeu. Totodată, se caută şi o primărie, dar sunt mici şanse să fie găsită una care să se potrivească profilului muzeal. La biserica Turea, de secol al XVIII-lea, restaurată şi aflată deja în noua arie, s-ar putea ţine din când în când slujbe şi ar putea fi pusă la dispoziţia celor care doresc să se căsătorească aici, mai ales că sunt zeci de cereri în fiecare an. Copiilor li se vor organiza la şcoală cursuri de religie, de tradiţii, vor continua atelierele, iar alături va fi amenajat un spaţiu de joacă. „Totul va fi funcţional, ca să se înţeleagă cum se trăia în acea vreme”, anunţă Paula Popoiu.
„Punctul forte al proiectului este uliţa minorităţilor”, mai spune directorul muzeului care explică faptul că acum, în Muzeului Satului sunt doar două case ale etniilor: una lipovenească şi una secuiască. În România modelul interetnic ca civilizaţie tradiţională necesită o reprezentare amplă. Astfel, „va fi adusă o casă săsească cu sprijinul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni Habermann, cu sediul la München, care ne-a făcut deja o donaţie de patrimoniu imobil”. A fost găsită una la Saschiz, dar nu poate fi mutată, fiind zonă de protecţie UNESCO. Apoi, va fi una turcească din Dobrogea şi una de ucraineni. „Deja s-a cumpărat o casă de huţuli din Bucovina, iar în curând o echipă o va coborî din vârful muntelui, este printre ultimele gospodării de genul acesta de la noi”. Şura ei va fi amenajată ca „spital de păsărele”, Spitalul de Ornitologie ce va funcţiona în colaborare cu Societatea Ornitologică.
Acesta va fi aproape de zona de joacă pentru copii, unde se vor monta căluşei. În plus, pe uliţa minorităţilor va fi amplasat şi un cort de ţigani pentru care se poartă discuţii cu Centrul Cultural al Rromilor, având deja în patrimoniu o căruţă cu coviltir.
Geamia turcească din Dobrogea, sponsorizată de Regele Qatarului
Totodată se va aduce şi o geamie turcească din Dobrogea, pe care, potrivit Paulei Popoiu chiar Regele Qatarului vrea să o susţină financiar. De altfel, muzeul beneficiază de mai mulţi parteneri, sponsori sau chiar firme, care sprijină anual restaurarea unei case.
Han tradiţional, nu crâşmă
În noua zonă mai sunt gospodării din Apuseni, cu staule circulare unice în ţară. Acestea vor fi amenajate pentru o zonă cu altă tematică, şi anume locuirea temporară legată de ocupaţie.
Aici va fi amplasat şi teascul, folosit pentru producerea de ceară, şi o cabană de silvicultor, casă în care ar putea locui meşterii din ţară care vin pentru demonstraţii de olărit, de exemplu.
Un alt punct forte va fi hanul tradiţional, cu preparate tradiţionale, pentru care muzeul a dus o adevărată luptă cu autorităţile pentru obţinerea aprobărilor. Numai pentru infrastructură au fost necesare 74 de avize. „Totul va funcţiona în sistem muzeal, inclusiv programul”, povesteşte Paula Popoiu.
Proiectul pentru noua zonă a fost realizat în 2007 de unul dintre cei mai buni arhitecţi de muzee din lume, Niels Auner.
„Va fi o extindere a Muzeului Satului cum cred că nu se mai face cam pe nicăieri, pentru că, într-o asemenea perioadă de criză, nu cred că cineva s-a gândit să mai facă un muzeu”, a declarat Paula Popoiu, spunând că zona nouă va fi inaugurată pe 17 mai, cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea instituţiei, când probabil se va dezveli şi un bust al fondatorului muzeului, Dimitrie Gusti, de la naşterea căruia s-au împlinit 130 de ani.
În urma unui top realizat de România Liberă în 2010, Muzeul Satului s-a situat pe primul loc la categoria numărului de vizitatori (284.000) în 2009. Anul trecut muzeul s-a menţinut în jurul a 300.000 de vizitatori, iar în circa cinci ani se aşteaptă atingerea cifrei de 400.000 vizitatori.
Proiectul pentru noua zonă a fost realizat în 2007 de unul dintre cei mai buni arhitecţi de muzee din lume.
