Un buget de câteva miliarde de euro şi apropierea alegerilor locale de anul viitor, aceasta este miza referendumului bucureştean pentru politicieni. România Liberă prezintă astăzi şi cealaltă faţă a monedei: ce pierd şi ce câştigă locuitorii Capitalei dacă aleg reorganizarea administrativă.
Consilierii municipali au decis: 19 iunie este data la care bucureştenii vor fi chemaţi la referendum, pentru a decide dacă administrarea Bucu-reştiului va fi centralizată, aşa cum prevede noul proiect de lege a Capitalei. Aceasta, în condiţiile în care proiecutl de act normativ încă nu a fost trimis în Parlament, unde ar putea suferi modificări semnificative.
Bucureştenii vor trebui, astfel, să se pronunţe dacă primarii de sector vor mai fi aleşi de cetăţeni, dacă vor dispărea consiliile locale din sectoare, dacă bugetul va fi centralizat, dar şi dacă vor fi alegeri uninominale pentru consilierii generali. Pentru acest din urmă aspect, trebuie însă votată modificarea legii electorale.
Miza reorganizării administrative a Capitalei şi a bugetului de câteva miliarde de euro anual, concentrat în mâna unui singur primar şi a unui singur consiliu, a stârnit dezbateri puternice în mediul politic şi în societatea civilă.
În plus, Primăria Capitalei a fost adesea văzută ca o trambulină spre poziţii mai înalte în stat, inclusiv pentru cea de preşedinte, motiv pentru care partidele au început deja să-şi facă planuri pentru alegerile locale din 2012.
PDL susţine proiectul de reorganizare, având în vedere că unul dintre iniţiatori este ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, devenită între timp lider al filialei Bucureşti a partidului. În schimb, PSD, PNL şi PC, aliate la nivel naţional în Uniunea Social Liberală, se opun. În spatele aparentei unităţi a formaţiunilor din opoziţie se află însă dispute latente, dat fiind că protocolul USL pe nu a fost semnat şi pe Bucureşti. Dacă liderii partidelor spun că se gândesc să-l sprijine pe Sorin Oprescu pentru un nou mandat, doi primari de sector, Marian Vanghelie (PSD) şi Cristian Popescu Piedone (PC) ar putea ridica pretenţii la fotoliul de edil general, dacă funcţiile lor dispar după referendum.
Există şi pentru bucureştenii de rând o miză importantă: banii de la sectoarele care gestionează acum bugete locale mai mari ar putea fi redistribuiţi către cele mai sărace. Avantajaţi ar fi locuitorii sectoarelor 4 şi 5, care beneficiază în prezent de mai puţine fonduri. În schimb, bucureştenii din sectoarele 1 şi 2, care au bugete aproape la fel de mari ca al Primăriei Generale, ar fi dezavantajaţi.
Cum sunt administrate alte capitale europene
Budapesta
Capitala Ungariei are o organizare administrativă chiar mai descentralizată decât cea a Bucureştiului. Budapesta are 23 de districte, fiecare având un primar ales şi un consiliu local, pe lângă primarul general şi consiliul general. Mai mult, edilii districtelor nu sunt subordonaţi primarului general. Serviciile şi activităţile care ţin de districte cad în sarcina consiliilor locale, iar cele legate de calitatea de capitală şi cele care privesc mai multe districte sunt coordonate de primăria generală.
Paris
Locuitorii Parisului nu-şi aleg primarul prin vot direct. Ei votează doar consiliul general, în două tururi de scrutin, iar din rândul acestuia consilierii aleg un primar general, cu un mandat de şase ani. Parisul este împărţit în 20 de arondismente, fiecare dintre ele având un consiliu local, ales prin vot direct. La fel ca în cazul primarului general, consilierii locali sunt cei care aleg primarii de arondismente.
Praga
Capitala Cehiei are o adunare municipală cu 70 de membri, care alege primarul general pentru un mandat de patru ani. Din rândul membrilor adunării este ales şi consiliul general, format din 11 membri. Praga este împărţită în 22 regiuni administrative, fiecare având câte un primar şi un consiliu local, care se bucură de autonomie.
CE SE SCHIMBĂ
Dacă bucureştenii votează pentru schimbarea organizării administrative a Capitalei, Bucureştiul va deveni un oraş mult mai centralizat, cu un singur consiliu general şi un singur buget.
Primarul şi viceprimarii. Primarul general este ales uninominal, iar durata mandatului său va fi de patru ani. Consiliul Municipal îi va alege pe cei şase primari de sector, care vor avea statut de viceprimari.
Sectoarele. Vor fi tot şase şi îşi păstrează denumirea, dar vor deveni subdiviziuni administrativ-teritoriale, fără personalitate juridică.
Consiliul. Cei 90 de consilieri municipali vor fi aleşi prin vot uninominal. Consiliul aprobă bugetul general şi stabileşte bugetele sectoarelor, impozitele şi taxele locale, administrează bunurile aflate în proprietatea primăriei şi aprobă planurile urbanistice.
CINE CÂŞTIGĂ ŞI CINE PIERDE
Dacă bugetul Capitalei va fi centralizat şi banii alocaţi în funcţie de necesităţi, ar avea de câştigat locuitorii sectoarelor care beneficiază în prezent de fonduri mai mici. Principalii perdanţi sunt primarii de sector şi consilierii locali, dar şi locuitorii sectoarelor mai bogate.
Buget. Conform proiectului Udrea, Capitala ar urma să aibă un singur buget, din care urmează să fie alocaţi bani pentru sectoare.
În prezent, datorită terenurilor mai scumpe, sectorul 1 are un buget de circa patru ori mai mare decât cel al sectorului 5 şi aproape egal cu bugetul Capitalei, după plata subvenţiilor. Situaţia este la fel şi în sectorul 2.
În noua variantă, Consiliul General împarte banii sectoarelor în funcţie de numărul grădiniţelor şi şcolilor, întinderea străzilor şi suprafaţa spaţiilor verzi.
Teoretic, locuitorii sectoarelor 4 şi 5, cele mai sărace în prezent, ar putea avea acces la servicii publice mai bune.
Criticii noii legi au acuzat-o pe Udrea că urmăreşte ca PDL să controleze întregul buget al Capitalei. În replică, ministrul spune că ideea va duce la limitarea corupţiei în administraţia locală.
Candidaţii. Actualii primari şi consilieri de sector care mai vor un mandat, ca şi cei care ar vrea să candideze pentru o funcţie, dar nu au nici o şansă la Primăria Capitalei sau consiliul general, sunt principalii perdanţi, dacă bucureştenii se pronunţă pentru noua legislaţie.
Chiar dacă primarii de sector prind un loc în consiliul general, aceştia nu vor mai avea pe mână bugetele locale şi nici nu vor mai controla servicii publice importante.
Arhitectura. Noua lege prevede că planurile urbanistice vor fi aprobate la nivel central, iar primarii de sector pot elibera doar autorizaţii de construcţie pentru clădiri cu cel mult două etaje. Teoretic, acest lucru ar urma să ducă la o armonizare a arhitecturii din Bucureşti, după ani de construcţii haotice. Totuşi, există şi în prezent o legislaţie care să permită acest lucru, dar de la aceasta s-au dat nenumărate derogări – multe dintre ele fiind date chiar de Primăria Capitalei.
SITUAŢIA ACTUALĂ
Conform Legii administraţiei locale, Capitala are un primar general şi şase primari de sector, aleşi prin vot direct.
Sectoarele sunt unităţi administrativ-teritoriale, administrate de consilii locale, şi au bugete proprii, care variază de la sector la sector. Consiliul General are 55 de membri, iar numărul consilierilor locali este stabilit în funcţie de populaţia fiecărui sector.
ÎNTREBĂRILE DIN 19 IUNIE
Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?
Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o administraţie?
Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 administraţii?
Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Capitală?
Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?
Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?
Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general şi CGMB?
Părerea sociologilor: „Întrebări şmechere, confuze, cu răspunsuri induse”
Cele şapte întrebări la care vor răspunde bucureştenii la referendumul din 19 iunie sugerează răspunsurile şi nu au ce să caute într-un astfel de sondaj, spun sociologii.
„Unele dintre ele sunt întrebări de genul «E bine că e bine?» Sugerează răspunsurile, confuzează şi la ele nu se poate răspunde cu da sau nu”, spune sociologul Alfred Bulai. Specialistul este de păerere că astfel de întrebări nu au ce căuta într-un referendum democratic pentru că „şmecheria” din spate este „grosolană”: „Vor să sugereze că e rău în Bucureşti şi că e nevoie de o schimbare. Dar nu o fac aşa cum trebuie, încearcă să păcălească. Pe de altă parte, dacă mă întrebi dacă sunt de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ, e clar ce-ţi răspund. Sunt întrebări şmechere”.
O părere similară are şi sociologul Vasile Miftode, care găseşte confuze întrebările stabilite de consilieri. „Nu e de ajuns un răspuns cu «da» sau «nu» la asemenea întrebări. Când mă întrebi dacă sunt mulţumit cum s-a dezvoltat Bucureştiul, nu-mi ajunge să aleg între «da» sau «nu». Cu unele lucruri sunt mulţumit, cu altele nu, poate. Sunt întrebări confuze şi unele, chiar inutile. În plus, la referendum nu merg atâtea întrebări”.
Citeşte pe „blogurile RL”: Bucureştii pot deveni primul oraş anarho-capitalist. Hai la referendum!
