Autorităţile vor să adune câinii în adăposturi, iar asociaţiile pentru protecţia animalelor militează pentru sterilizare şi izolarea animalelor agresive. În timp ce primăria şi ONG-urile se ceartă, încă o femeie a murit sfâşiată de câini.
Peste 1.000 de persoane au fost muşcate de câini în ianuarie. Printre acestea se află şi femeia care a fost sfâşiată de 20 de maidanezi în curtea ADP Sector 5. Iarna este, de altfel, sezonul cu cele mai multe agresiuni, pentru că oamenii miloşi strâng banii pentru întreţinere şi nu-şi mai permit să hrănească animalele fără adăpost, potrivit directorului Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor din Bucureşti, Robert Lorentz.
Capitala are, în prezent, între 40.000 şi 50.000 de câini fără stăpân, dintre care aproximativ 18.000 au fost sterilizaţi. Asocia¬ţiile pentru protecţia animalelor s-au implicat în sterilizare şi încearcă să găsească stăpâni pentru maidanezi, dar numai 5% din câinii abandonaţi sunt adoptaţi. Majoritatea, după sterilizare, ajung din nou în stradă, cu concursul ONG-urilor care, după ce îi scot din adăposturi, pe baza unei simple semnături, nu se mai ocupă deloc de ei, spune Lorentz.
Adăpost pentru 20.000 de câini
Şeful ASPA şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, promit că lucrurile se vor schimba după deschiderea unui adăpost pentru câini comunitari la Fundulea, în martie. Iniţial, acesta va putea adăposti 3.000 de câini, urmând ca acest număr să crească până la 10.000 în vară, iar la capacitatea maximă să devină casă pentru 20.000 de patrupede. „Dacă scoatem 20.000 de câini de pe străzi şi sunt şi oameni care adoptă animale şi nu le mai aruncă în stradă, cred că vom rezolva măcar parţial problema. Sperăm ca iubitorii de animale să înţeleagă şi necesitatea acţiunilor noastre menite să protejeze populaţia de astfel de incidente tragice’,” spune Lorentz.
Nemulţumirile ONG-urilor
În schimb, asociaţiile pentru protecţia animalelor spun că adăpostul nu va scădea numărul de câini fără stăpân din Bucureşti şi că banii cheltuiţi pentru construcţia şi întreţi¬nerea acestuia puteau fi folosiţi în alte scopuri. Preşedintele Asociaţiei Cuţu-Cuţu, Marcela Lungu-Pisla, spune că adăpostul va fi „o formă de eutanasiere lentă”, pentru că animalele vor lua boli unele de la altele, nu vor fi bine hrănite şi îngrijite şi vor muri în câteva săptămâni. Nici bucureştenii nu vor avea de câştigat, pentru că în locul animalelor duse la adăpost vor veni altele, din localităţile de la periferia Capitalei, unde nu se fac sterilizări. Soluţia, spune Pislă, este sterilizarea tuturor câinilor fără stăpân, dar şi a celor care au stăpâni, dar nu sunt înscrişi la asociaţiile de specialitate. „Problema sunt proprietarii de animale, care aruncă puii acestora în stradă”, spune Pisla.
Pentru a reduce numărul oamenilor muşcaţi de câini, Asociaţia Cuţu-Cuţu cere izolarea animalelor agresive, pe baza unui examen făcut de o comisie care să includă specialişti în comportamentul canin şi dresori.
LEGISLAŢIE
În 2001, Guvernul a decis prin ordonanţă de urgenţă ca maidanezii luaţi de pe străzi să fie duşi în adăposturi şi, dacă nu sunt adoptaţi în 15 zile, să fie eutanasiaţi.
În 2002, ordonanţa a devenit lege, reducând timpul petrecut în adăposturi la şapte zile.
La presiunea ONG-urilor, legea a fost schimbată în 2008, interzicând eutanasierea. Textul prevedea în schimb sterilizarea şi vaccinarea animalelor şi readucerea lor pe străzi. În 2010, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, a înaintat Parlamentului un proiect de lege care vizează reintroducerea eutanasierii. Textul nu a fost însă dezbătut de Legislativ.
