Faţa Capitalei se va schimba radical, promit arhitecţii care au realizat pentru PMB o strategie de dezvoltare a centrului oraşului. Planul include poduri peste Dâmboviţa, trasee pietonale şi parcări subterane. Nu există însă un termen de finalizare şi, în buna tradiţie a Capitalei, fiecare proiect ar putea întârzia câţiva ani.
Capitala se pregăteşte să intre în şantier în viitorul apropiat. Primăria Bucureşti ar putea da undă verde Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, care cuprinde 39 de proiecte şi 43 de subproiecte, prin care se doreşte schimbarea la faţă la oraşului. Arhitecţii promit o reconfigurare a centrului, pe care vor să-l „redea bucureştenilor”. Ei propun soluţii pentru mutarea tranzitului de maşini către marginile oraşului, parcări subterane, trasee pietonale şi piste pentru biciclişti. În premieră pentru oraşul sufocat de traficul rutier, strategia pune pe primul loc pietonul, urmat de biciclist, transportul în comun şi, pe ultimul loc, autovehiculul, promit arhitecţii.
„Se vrea ordine în spaţiul public, să fie delimitate mai clar spaţiile, să nu mai fie maşinile parcate pe oriunde, să se circule mai logic”, a declarat pentru România liberă arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.
Prioritare sunt 25 de proiecte, estimate la circa 130 milioane de euro, care vizează lărgirea trotuarelor, piste de biciclete, tronsoane pietonale şi parcări subterane. „Unele dintre cele prioritare vizează infrastructura pietonală şi de biciclete, parcaje subterane, sunt două centre de business”, a detaliat arhitectul-şef.
Trotuarele vor muşca din carosabil
Ca o regulă generală, arterele principale vor avea ca principal scop activităţi comerciale, culturale şi de petrecere a timpului liber, principiu de inspiraţie europeană. Proiectul include trasee pietonale şi piste pentru biciclişti pe mai multe artere, inclusiv de la Piaţa Rahova la Piaţa Romană, zona Grădina Botanică, zona Hala Traian.
„Principiul este să se definească zona centrală a Bucureştiului la dimensiunea corectă. În momentul de faţă, centrul istoric defineşte o zonă de vreo 10 străzi, ceea ce este o pierdere, pentru că zona istorică se întinde de la Piaţa Victoriei până la Parcul Carol, de la Grădina Botanică până în zona Traian”, a explicat pentru România liberă arhitectul Teodor Frolu, care a lucrat la proiect şi care este partener al firmei de arhitectură Space Syntax.
Un obiectiv al proiectului este să salveze şi acele zone pe care bucureştenii nu le mai consideră parte a centrului istoric pentru că sunt izolate şi greu accesibile. Astfel, elemente precum Palatul Parlamentului, Bulevardul Libertăţii, Casa Academiei Române vor reveni în centrul interesului bucureştenilor.
Capitala suferă din cauza spaţiilor publice fără identitate, spune arhitectul, care dă exemplul Pieţei Unirii, mult mai lipsită de farmec decât Universitatea, precum şi zona din jurul Casei Poporului, slab valorificată. „Casa Poporului este o destinaţie, dar nu este un spaţiu public utilizat de către oraş”, spune Frolu.
Faţa nouă a Bucureştiului, doar pe hârtie
Pe hârtie, Bucureştiul arată bine, dar proiectul nu a primit încă avizul Consiliului General. Nu se cunosc nici costurile, nici când Bucureştiul va prinde conturul unui centru dintr-un oraş european.
„Nu avem încă o estimare a costurilor. E vorba de o sumă de proiecte, dar unele se fac într-o etapă, altele, în alta. Unele din fonduri atrase, altele din fonduri locale. Sunt câteva proiecte cam pe doi-trei ani, dar e un plan care vizează ani buni, este o strategie care se va întinde pe vreo 20 de ani”, a spus Pătraşcu. Strategia urmează să ajungă în curând pe masa Consiliului General a Municipiului Bucureşti, care va decide dacă este de acord şi cu lista de proiecte prioritare propuse de arhitecţi.
De ce abia în 2011?
Capitala României suferă de zeci de ani din cauza traficului aglomerat, a lipsei parcărilor, a pistelor de bicicletă şi a tronsoanelor pietonale. Arhitectul-şef al Capitalei a explicat pentru RL de ce se regândeşte spaţiul public în Bucureşti abia în 2011: „În România durează totul foarte mult. Licitaţia, de exemplu, a fost contestată de participanţi şi a durat vreun an şi jumătate până s-a încheiat contractul. Plus numărul mic de funcţionari de la Primărie”.
De altfel, multe dintre proiectele anunţate de edili au fost întârziate ani de zile. Pasajul Basarab a fost „„început de Băsescu şi terminat de Oprescu”, după cum a spus actualul primar, iar altele au fost fie amânate ani de zile, fie blocate din cauza contesta¬ţiilor în instanţă, fie abandonate.
Sursele de finanţare pentru proiect includ bani de la bugetul PMB, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, fonduri europene şi parteneriate public-private.
Reprezentanţii ONG Asociaţia Salvaţi Bucureştiului sunt încântaţi, poate pentru prima dată, de planurile municipa¬lităţii. Dar au îndoieli că proiectul va fi pus în practică.
„Sună foarte bine, ne dorim aerisirea oraşului cu zone pietonale şi piste pentru biciclişti, dar am îndoieli că se va pune în practică, mai ales că Primăria are mai multe proiecte – precum străpungerea Ciurel sau pasajul Charles de Gaulle, care fac exact contrariul acestui proiect şi aglomerează centrul”, a declarat pentru România liberă Dan Nicuşor, preşedintele asociaţiei.
Proiectul a fost realizat de un consorţiu de 14 companii – nouă birouri de arhitectură şi cinci birouri de specialitate (finanţări, mediu, comunicare, trafic, studii istorice).
PROIECTELE CARE VOR REMODELA ORAŞUL
Poduri peste Dâmboviţa. Zona de la sud de Dâmboviţa va fi legată de Centrul Istoric de două poduri, demolate în timpul regimului comunist: Podul Calicilor şi Podul Mircea Vodă. Primul va porni din dreptul străzii Şelari şi va traversa râul Dâmboviţa până la Palatul de Justiţiei, iar cel de-al doilea va traversa râul şi Splaiul Independenţei în dreptul străzii Lipscani. În plus, de-a lungul râului vor fi amenajate pietonale.
Parcări subterane. Strategii planului vor să elibereze străzilor de maşini şi să le mute în subteran. Astfel, parcările subterane supraetajate vor face loc pietonilor şi mijloacelor de transport în comun. Proiectul prevede parcări în Centrul is-toric, Piaţa Dorobanţi şi Walter Mărăcineanu – deja demarate, precum şi în Piaţa Constituţiei şi în apropierea Sălii Palatului.
Lărgirea trotuarelor. 23 de străzi vor fi reconfigurate, cu trotuare lărgite şi cu piste de biciclete. Trotuarele de pe Calea Victoriei, între Bulevardul Elisabeta şi Splaiul Independenţei, au intrat deja în şantier şi vor fi lărgite pentru a crea mai mult loc pentru pietoni.
Centre business. Proiectul include două incubatoare de afaceri -pe Strada Franceză şi pe Calea Victoriei.
Amenajarea Pieţei Constituţiei. Spaţiul urban public va fi remodelat în Piaţa Constituţiei, aici va apărea o pietonală şi o parcare subterană, pentru că această zonă este insuficient folosită şi nu are personalitatea pe care o merită, spun arhitecţii.
