» Apele uzate ale Capitalei sunt puternic degradate, ajungand, prin raurile Dambovita si Arges, in numeroase localitati.
» Bucurestiul este singura Capitala europeana care nu are o statie de epurare a apelor, desi lucrarile de la Glina au inceput dinainte de Revolutie.
Administratia nationala "Apele Romane" (ANAR) sustine ca sectoarele din raurile Dambovita si Arges in care ajung apele uzate din Bucuresti sunt puternic degradate, iar situatia nu se va imbunatati decat in 2012, atunci cand, conform planului, ar trebui realizata treapta a doua de epurare. "Volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe este de 354,3 milioane de metri cubi pe an, reprezentand toate apele uzate evacuate direct in Dambovita, dupa trecerea printr-o treapta mecanica, ceea ce are un impact puternic asupra calitatii apei raurilor Dambovita si Arges, tronsoanele de rau afectate fiind ape puternic degradate", arata datele raportului de monitoring realizat pentru anul 2008. Astfel, substantele din apele neepurate deversate in Dambovita ajung, prin afluenti, in alte cateva sute de localitati mici, fiind un focar de infectie.
Poluarea este atat de puternica incat afecteaza inclusiv ecosistemele din Delta Dunarii si Marea Neagra. Apa este contaminata atat biologic, cu virusuri, bacterii si paraziti, cat si chimic, cu metale grele, reziduuri de pesticide si substante rezultate din activitatea industriala. Conform datelor monitorizarii ANAR, in 2008 apele uzate erau incarcate cu azot – in medie anuala de 27,037 miligrame pe litru – si fosfor – 3,99 miligrame pe litru.
Fonduri europene nefolosite
Din pacate, aceasta situatie se regaseste la nivelul intregii tari, deoarece, potrivit ultimului raport al Ministerului Mediului, 79% din apele uzate se intorc in natura neepurate. si aceasta, in ciuda faptului ca Ministerul Mediului se afla pe primul loc la atragerea de fonduri europene exact pentru constructia de statii de epurare sau aducerea la conformitate a celor existente. Anul 2010 este primul termen la care Romania trebuie sa raporteze ca in mare parte din orasele cu peste 100.000 de locuitori, incluzand Capitala, au fost finalizate lucrarile la statiile de epurare cu treapta tertiara si, implicit, racordarea locuitorilor la acestea.
In prezent, reprezentantii ANAR sustin ca nu se poate discuta despre existenta vreunei statii cu treapta tertiara capabila sa trateze apele uzate de continutul de fosfor si azot.
» Termene stricte
Directivele europene impun crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, in vederea atingerii starii bune a apelor, "respectiv clasa a II-a de calitate. Pana la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti trebuie finalizata linia I, urmand ca, pana in 2012, sa fie realizate si lucrarile la linia a II-a de epurare", au declarat reprezentantii ANAR. Volumul maxim de ape uzate deversat in Bucuresti este de 18 mc/sec. Dupa realizarea liniei I de epurare ar putea fi curatat un volum maxim de 10 mc/sec, urmand ca, dupa realizarea liniei a II-a, sa fie epurat debitul maxim de 18 mc/sec.
