Cei mai puţini votanţi USL sunt în Transilvania, potrivit unei analize CSOP, care scoate la iveală că Uniunea Social-Liberală a avut scorul cel mai mare în Muntenia, aproape 60%.
În Ardeal votanţii USL sunt în proporţie de 46 la sută, spre deosebire de Moldova, unde 57 la sută dintre locuitori au votat cu socialiştii şi liberalii. La alegerile de duminică s-a spulberat definitiv mitul locuitorilor Capitalei despre care se credea că sunt mai degrabă de dreapta, dar că l-ar fi votat pe Sorin Oprescu fiindcă nu au avut o alternativă serioasă în partea cealaltă a baricadei. Potrivit Centrului pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) 58 la sută din bucureştenii care au fost prezenţi la urne duminică au votat cu USL. În acelaşi timp, însă, Alianţa România Dreaptă a avut cel mai bun scor în Bucureşti şi în Transilvania, unde a obţinut puţin peste 20 la sută. Capitala este locul în care s-ar putea spune că atât ARD, cât şi USL au avut scorul cel mai bun.
Avansul luat de populiştii lui Dan Diaconescu
Drama aritmetică a alianţei de dreapta este că în mai mult de jumătate dintre judeţe PP-DD a luat mai multe voturi decât ARD. Ideea camuflării PDL sub umbrela unei Alianţe formate din partide care singure nu ar fi avut şanse să intre în parlament a fost neproductivă, astfel încât dreapta a pierdut faţă de alegerile locale votanţi în aproape toate zonele.
După socoteala sociologului Barbu Mateescu, de pildă PDL a pierdut voturi în aceeaşi proporţie în Cluj ca şi Vrancea. Din lista publicată de Mateescu rezultă că pierderile cele mai mari ale ARD au fost la Botoşani, unde dreapta a avut 74 la sută mai puţin decât la scrutinul local; în judeţul Hunedoara, democrat-liberalii au pierdut 69 de procente, în Arad 47 la sută, în Timis 45 la sută, Teleorman 60 la sută etc.
USL a avut mai mult succes în sudul şi estul ţării, iar jumătate dintre votanţii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au preferat USL. Doar 21 la sută din tinerii din această categorie au votat cu ARD, 12 procente cu PP-DD şi 5 la sută cu UDMR. Votanţii cu vârste între 30 şi 54 de ani au ales în proporţie de 53 la sută USL, 21 la sută ARD şi 10 la sută PP-DD.
Opţiunile de gen
Bărbaţii şi femeile au votat în aceeaşi proporţie USL, în vreme ce alegătorii din zona rurală au fost ceva mai mulţi decât cei de la oraşe. Pe de altă parte, din totalul alegătorilor aproape 45 la sută sunt de la sate, iar cea mai ridicată prezenţă a fost în Muntenia, urmată de Transilvania, Moldova şi abia apoi Bucureşti. O statistică de gen arată că 53 la sută din cei care au votat pe 9 decembrie sunt bărbaţi, iar restul de 47 la sută femei. La acest scrutin persoanele de peste 55 de ani au fost mai puţine decât cele mai tinere, sugerând un trend diferit faţă de cel de până acum, când vârstnicii erau mai activi şi mai angajaţi.Astfel, 46 la sută din alegători au între 30 şi 54 de ani, 41 la sută sunt alegători de peste 55 de ani şi 13 la sută au vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani.
