Guvernul de la Paris a reacționat inflexibil, promițând că nu va renunța la creșterile de taxe prin care vrea să finanțeze politicile ecologiste. Valul popular împotriva politicii ecologiste a Guvernului francez crește de la o zi la alta: aproape 1 milion de francezi îi cer președintelui Emmanuel Macron să renunțe la creșterile de taxe care afectează nivelul de trai al tuturor francezilor.
Nu mai puțin de 2.000 de mitinguri de protest au avut loc în întreaga Franță, iar numărul total al manifestanților, evaluat de Ministerul francez de Interne, a depășit 280.000. Demonstrațiile au fost organizate de cetățeni nemulțumiți de situația economică, fără legătură cu vreun partid politic. Deoarece manifestațiile nu au o culoare politică asumată, francezii care au ieșit în stradă au purtat veste galbene reflectorizante, pentru a se putea identifica mai bine între ei.
Protestatarii au reușit să blocheze mai multe drumuri, instalând baraje rutiere pe mai mult de 100 de străzi din țară. În regiunea Savoia, o demonstrantă a murit, după ce o șoferiță a lovit-o fără intenție. Peste 409 persoane au fost rănite, dintre care 14 grav, la diferite baraje rutiere, notează Agerpres. Potrivit ministrului de Interne de la Paris, 282 de persoane au fost arestate.
Creșterea taxelor înfierbântă Franța
Manifestațiile au apărut după o perioadă de scumpiri consecutive ale prețului carburanților, care au nemulțumit populația. În ultimul an, motorina, cel mai uzat carburant auto de francezi, s-a scumpit cu 23%, un litru de diesel ajungând să coste 1.51 euro (aproximativ 7 lei). Motorina nu a mai fost atât de scumpă în Franța în ultimii 17 ani.
Scumpirile carburanților din Franța se datorează în principal taxelor impuse de Guvern, după ce prețul internațional al barilului de petrol a scăzut în ultimele luni. Numai în acest an Guvernul francez a crescut nivelul taxelor cu 8 eurocenți la litrul de motorină și 4 eurocenți la litrul de benzină. Pentru francezi, picătura care a umplut paharul revoltei a fost intenția Cabinetului de la Paris de a crește din nou accizele la carburanți, din ianuarie 2019, cu 6.5 eurocenți pe litrul de diesel și 3 eurocenți pe litrul de benzină.
Președintele francez, Emmanuel Macron, nu a luat în seamă nemulțumirile populației, argumentând că prețul ridicat al barilului de petrol a produs scumpirile semnificative la pompă. Mai mult decât atât, liderul de la Palatul Élysée a cerut populației să se pregătească de mai multe scumpiri ale taxelor pe carburanți în viitorul apropiat, pentru ca Guvernul să poată finanța investiții în energiile regenerabile.
Diesel-ul ba e bun, ba e rău
Nemulțumirea francezilor față de creșterea taxelor la carburanți are un larg sprijin popular, probabil mult mai mare decât o arată chiar și mitingurile de sâmbătă. Astfel, nu mai puțin de 70% din participanții la un sondaj făcut de Institutul Elabe au precizat că își doresc ca Guvernul să renunțe la creșterile de taxe la carburant. Chiar dintre francezii care l-au votat la alegerile prezidențiale pe Emmanuel Macron, jumătate s-au pronunțat în favoarea protestatarilor, potrivit sursei. „Nemulțumirile oamenilor față de scăderea puterii de cumpărare e chiar răspândită social, nu e prezentă doar la clasele mai sărace sau la francezii din zona rurală”, a explicat Vincent Thibault, de la Institutul Elabe, citat de BBC.
În prezent, în Franța există o petiție online care solicită Guvernului să renunțe la creșterile accizelor la carburanți destinate finanțării politicilor ecologiste. Petiția a fost semnată de 879.000 de francezi.
Una din nemulțumirile principale ale francezilor este faptul că activismul ecologist promovat politic în ultimul deceniu vine în conflict cu stilul de viață și cu industria promovate de autorități timp de zeci de ani înainte de activismul ecologist. „Sigur că avem nevoie de reforme, dar nu trebuie să ne coste atât de mult. Am cumpărat cu toții mașini pe motorină pentru că ne-au zis că sunt bune, și acum ne pedepsesc spunându-ne că diesel-ul e toxic”, a afirmat demonstrantul Roger Ordonez, patron al unei firme de construcții, citat de ziarul britanic The Guardian.
Guvernul susține sfidător scumpirile ecologiste
Ministrul Mediului din Guvernul francez, François de Rugy, a reacționat la câteva ore după manifestații, precizând că Executivul de la Paris nu va face niciun pas înapoi referitor la creşterea taxelor pentru carburanţi, în pofida nemulţumirii protestatarilor. „În materie de fiscalitate ecologică, vom continua pe traiectoria prevăzută. A nu o face ar fi o inconştienţă“, a spus François de Rugy, într-un interviu pentru „Le Parisien“ preluat de Agerpres. „Trebuie să menţinem ritmul pentru măsurile noastre care ne vor ajuta să scăpăm de dependen-
ţa de petrol şi să evităm ca o majorare a preţului barilului să ne afecteze economia“, a afirmat De Rugy. În opinia sa, nemulţumirea faţă de preşedintele Emmanuel Macron exprimată sâmbătă de cei circa 300.000 participanţi la proteste este „rezultatul neliniştii“, dar „este dificil să mulţumeşti lumea în numai 18 luni“.
La „Macron, demisia!“, s-a răspuns cu gaze lacrimogene
Situația era încă tensionată sâmbătă după-amiază în zona Palatului Élysée, unde se află Palatul Prezidențial, sediul de lucru al președintelui Emmanuel Macron. Forţele de ordine au recurs în zona Palatului Élysée la gaze lacrimogene, pentru a-i dispersa pe manifestanţii mişcării poreclite „Veste Galbene”.
Mai multe sute de manifestanţi au pendulat câteva ore între bulevardul Champs Elysées, strada Faubourg Saint-Honoré, unde se află Palatul Elysée, şi axele rutiere din jur. Cartierul fusese împrejmuit de poliţişti încă din cursul dimineţii, după ce manifestanţii anunţaseră acum câteva zile că obiectivul lor era să ajungă la Palatul Élysée. „Macron, demisia!”, au scandat manifestanții, la circa 100 de metri de palatul prezidenţial. Unii demonstranți au aprins torțe fumigene. Forţele de ordine, protejate de scuturi, au folosit gaze lacrimogene. „Ne gazează, dar noi suntem paşnici, nicio vitrină nu a fost spartă. Nu vrem decât să ne exprimăm ideile”, a declarat una din protestatare, Béatrice, în vârstă de 49 de ani, citată de Agerpres.
Măsura judecății UE: Polițiștii francezi sunt buni, jandarmii români sunt răi
Deși polițiștii francezi au arestat sute de protestatari, Uniunea Europeană nu s-a sesizat până acum față de acest caz. Dubla măsură cu care Bruxelles-ul judecă autoritățile statului francez comparativ cu autoritățile statului român este evidentă: raportul adresat României de Parlamentul European a criticat fără ezitare reacția hotărâtă a jandarmilor de la mitingul violent din București din august 2018, însă în urma măsurilor ferme ale polițiștilor francezi de sâmbătă, soldate cu sute de arestări și folosirea de gaze lacrimogene, nici o instituție europeană nu s-a sesizat și nici nu e de așteptat să reacționeze.
