Paroxism
Un fel de accelerare dementa impinge reactiile publice din ultimele zile la paroxisme de negandit chiar acum cateva saptamani. Dupa UDMR/PRM, o alta monstruoasa coalitie s-a dovedit posibila, aceea dintre Emil Constantinescu, Iliescu si Geoana aparand cot la cot democratia si "binele" in fata tiranului Basescu. Nu stii, in asemenea situatii, daca jocul este tragic sau comic, dar combinatia atator substante, chimic incompatibile, te face sa te astepti fie la explozie – ciocniri intre manifestanti? –, fie la o implozie de proportii, ireparabila si incalculabila in efecte, desi poate imperceptibila: absenteism masiv la orice alegeri, cu exceptia grupurilor disciplinate PSD, depolitizarea generala a societatii, ruperea acesteia de institutiile statului, indiferenta totala cu privire la ce tip de societate vom avea, atat timp cat afacerile merg, si ele vor merge desigur "bine", daca nici o frana morala nu mai exista.
"SRL"
Cel putin doua concluzii se impun. Se confirma, mai intai, ca nu exista nici o ideologie politica in aceasta tara si ca aglutinarile de partide si de oameni inseamna doar clanuri de interese. Este pentru prima oara, cred, de la "revolutie" incoace, cand, cu exceptia PD, toate partidele politice, de la liberali la PRM, unguri, ca si romani, recunosc fatis ca nu-i desparte de fapt nici un principiu politic si ca sunt toti afiliati la acelasi "SRL" format de clanul schimbului nelimitat de servicii reciproce. Trebuie sa ne intrebam acum, retrospectiv, daca toata constructia de partide politice dupa 1989 nu a fost o imensa mascarada, din moment ce 17 ani mai tarziu "liberalii", "conservatorii", "social-democratii" si extrema stango-dreapta s-au aliniat atat de usor intr-un nou partid unic.
Irationalitate
A doua concluzie este ca acest SRL nu face decat sa continue, cu alte mijloace, actiunea inceputa deja in ultimii ani ai lui Ceausescu, aceea de impartire a tarii in terenuri de vanatoare, concurente in forma, dar solidare in continut, care nu tolereaza nici un atac antisistem si care, daca acesta cumva apare, il distrug in fasa, cu orice pret. Mai mult, vechile metode, crezute ingropate, ies din nou la suprafata: intimidarea publica brutala din 1946-1947 reapare in mitingurile PSD sub forma vechilor tipete dupa principiul "hotul striga ca tu esti hotul", ei sunt "democratii" si care sunt contra lor sunt "dictatori". Nu conteaza nici argumentele, nici faptele: la Iasi se tipa contra mitingului pro-Basescu de la Iasi, la Sibiu, contra celui de la Cluj. Singurul impuls care ii mai misca pe acesti politicieni pare a fi apararea teritoriului propriu contra unui outsider, un impuls cunoscut si la alte mamifere. Politica lor nu este atunci numai o simpla mascarada, ci si un comportament profund irational care, prin lipsa de responsabilitate, poate duce la dezastru national.
Mi se va spune: bine, dar Basescu si PD nu actioneaza la fel de agresiv? Se poate, as raspunde, dar ei au un program si o vointa de reconstructie nationala care, poate, nu este cel mai bun cu putinta – nu suntem naivi –, dar caruia nu i se poate nicicum contesta rationalitatea. Astfel, nici o dovada mai buna de seriozitate a lor nu exista decat insasi violenta fara orizont a reactiei adversarilor, incapacitatea acestora de a oferi o alternativa, degradarea lor intr-o masa fara culori politice distinctive, unita doar de refuzul oricarei schimbari.
Nu!
Acestora eu le spun pe 19 mai: NU.
Nu mai vreau aranjamente prin care o mana spala pe alta si hotia disimulata de discurs nobil. Nu mai vreau sa traiesc intr-o lume in care "da-mi ca sa-ti dau" este singurul principiu de negociere. Nu mai vreau indecenta, tupeul si cinismul absolut, la batrani, ca si, or mai ales, la tineri. M-am saturat de principiul "ba p-a matii", singurul riguros aplicat in societatea romaneasca, de lichelismul unificator al comportamentului oricarui partid ori grup de interese. M-am saturat de manipularea la TV, de minciuna fara rusine, de robotizarea vocilor individuale in mass-media dirijata, de grimasele "analistilor politici", nedezlipite de sticla parca 24 de ore din 24. Prea multi clovni si clone politice ne toarna zilnic otrava in ochi si urechi. Prea multe nulitati sforaie arogant prin Parlament si pe posturi exhibandu-si incompetenta si dispretul fata de orice gestionare a treburilor tarii, de care, de altfel, nimic nu se mai aude in vacarmul tipetelor zilnice.
Spun NU pentru ca aceasta tara sa le poata supravietui.
Sorin Alexandrescu este profesor la universitatile din Amsterdam si Bucuresti
