Colectia de Istoria Farmaciei din Cluj-Napoca adaposteste cele mai valoroase produse farmaceutice utilizate in secolele trecute, precum si secretele prepararii unor leacuri fabuloase. Acest domeniu a parcurs un drum lung de la prafurile cumparate in oficina medievala la remediile cumparate de la farmacia on-line.
Colectia de Istorie a Farmaciei ofera vizitatorilor o adevarata poarta spre Clujul de altadata. Senzatia vizitatorului este aceea ca se poate intalni oricand nas in nas cu un aristocrat grabit sa ajunga acasa cu sticluta de doftorii. Incaperile intunecate, acoperite cu o pictura murala in stil baroc, dulapurile ticsite de recipiente farmaceutice de manufactura, pictate de mesteri talentati, dar si laboratorul medieval introduc vizitatorul intr-o alta lume.
In cladirea actuala a functionat cea mai veche farmacie din oras, "La Sfantul Gheorghe", atestata documentar din anul 1573. Printre proprietarii acesteia s-a numarat si Tobias Maucksch (1752-1802), sasul care a comandat, in jurul anului 1766, frescele ce pot fi admirate si astazi. Farmacia si-a pastrat destinatia initiala pana in 1949, cand institutiile au fost nationalizate de comunisti, iar in 1954, profesorul V. L. Bologa, seful Catedrei de Istoria Medicinei si Farmaciei, a fondat Muzeul Farmaciei.
Exponate de exceptie
Muzeul se mandreste cu o vasta colectie de vase farmaceutice, cele mai valoroase exponate de acest gen din tara, realizate in manufacturi din ceramica, faianta, portelan, sticla sau lemn si pictate manual. Colectia detine si diplome ale farmacistilor din secolele XVII-XIX, care au avut rol de licente de functionare, carti de botanica si medicina, dulapuri in stil baroc transilvan sau balante farmaceutice. Printre exponate se mai numara si o minifarmacie de campanie militara, folosita de austrieci in Primul Razboi Mondial, care contine pansamente si droguri pentru alinarea suferintei. Un alt exponat din Transilvania secolului al XVIII-lea este si o farmacie portativa nobiliara, care a fost datata dupa retetele gasite in sertare.
Institutia muzeala se mai mandreste si cu doua truse homeopatice sibiene, tot din secolul al XVIII-lea.
O vizita in maruntaiele pamantului
Mestesugul farmacistilor se impleteste in negura vremurilor cu cel al alchimistilor. De fapt, nu se stie nici acum precis cine pe cine a influentat. Oficina, incaperea destinata comercializarii medicamentelor, alaturi de camera de depozitare a materialelor farmaceutice au fost spatii privilegiate ale farmacistilor. Laboratorul a fost, insa, un spatiu impartit cu alchimistii si a presupus o coborare la propriu in interiorul pamantului atat pentru a proteja secretele meseriei de neinitiati, cat si pentru a menaja sanatatea celor din jur de emanatiile toxice. Coborarea in laboratorul fostei farmacii medievale din Cluj-Napoca se face printr-o trapa minuscula in podea. Aceasta ascunde o scara ingusta care duce spre incaperile scunde ale distileriei. Farmacistii distilau aici vinul pentru obtinerea alcoolului medicinal sau realizau medicamentele mai complexe.
Leacuri babesti si remedii aristocratice
Farmacia a folosit o combinatie intre leacurile babesti si stiinta vremii. Materiile prime pentru obtinerea medicamentelor erau plantele, mineralele si unele surse animale ca insectele, reptilele sau excrementele de natura animala. Praful de mumie si praful din pietre pretioase au fost utilizate ca leacuri universale, iar coralul sau "ochii" de rac, ca sursa de calciu. Asfaltul de Siria a fost folosit pentru tratarea inflamatiilor si a reumatismului, precum si pentru inhalatii in cazul afectiunilor respiratorii. De asemenea, argila a fost utilizata de farmacisti pentru tratarea diareei si vindecarea ranilor.
Colectia din Cluj-Napoca mai adaposteste si sedative administrate in cazul durerilor puternice, cu un ridicat continut de stricnina, care au fost obtinute din seminte importate din India. Starile febrile au fost vindecate in secolele trecute cu leacuri extrase din excremente de viezure african si din glande de castor importate din Rusia. Totodata, farmacistii puneau mare pret si pe aromoterapie. "Candelae fumales rubrae" – rasinile care fumega prin aprindere – au fost utilizate in camerele celor imobilizati la pat sau ale muribunzilor, pentru a le usura suferinta. Pentru aristocratia transilvana, farmacistii pregateau si elixirul dragostei. Acesta era vandut in recipiente speciale de sticla manufacturata si pictata cu scene romantice, pentru care farmacia clujeana apela in mod special la serviciile unor pictori talentati.
Arborele vietii si serpii lui Esculap
Simbolul farmaciei a fost din cele mai vechi timpuri arborele vietii, incadrat de cei doi serpi ai lui Esculap, ocrotitorul antic al sanatatii. In timp, simbolul s-a simplificat, astfel ca, in zilele noastre, cele doua reptile incadreaza doar o cupa. Sarpele, adorat in vechime de daci, ar fi purtator de energii telurice, care energizeaza leacul pregatit de farmacisti in cupa si este prezent, alaturi de alte simboluri alchimice, pe vasele farmaceutice.
