Premiul Nobel pentru Literatura pe 2009 a fost atribuit scriitoarei de origine romana Herta Müller, "care, cu concentratia poeziei si franchetea prozei descrie viata celor deposedati", a anuntat, joi, Comitetul Nobel.
Cu o zi inainte de anuntarea Nobelului pentru literatura, sansele pentru premiu se jucau la casele de pariuri, prima pozitie fiind disputata intre israelianul Amos Oz si Herta Müller, scriitoare de origina romana fiind, de altfel, printre marii favoriti din ultimii patru ani.
Recompensarea Hertei Muller, o scriitoare "onesta" si extraordinara, este un gest de reparatie istorica, a spus, pentru NewsIn, criticul literar Nicoale Manolescu, care, la aflarea vestii, a marturisit ca a amutit de emotie si bucurie.
"Ce Dumnezeu sa spun? Sunt fericit pentru Herta si mi se pare extraordinar pentru ca este o scriitoare valoroasa. Ma bucura foarte mult orginile ei romanesti si iata, mai exista si dreptate pe lumea asta. Este, fara doar si poate, un tilu de mandrie pentru Romania, nu putem uita ca este romanca. Evident ca exista o legatura cu Romania in opera ei", a spus Manolescu.
Cu o zi inainte de anuntarea marelui castigator, Manolescu declara ca Müller merita recunoasterea Nobel, pentru ca "este, intr-adevar, o scriitoare foarte buna". In plus, spunea Manolescu, autoarea are marele avantaj de a scrie intr-o limba de circulatie si intr-o tara ai carei scriitori beneficiaza de traduceri si promovare: "Nu ar fi avut acest avantaj daca ramanea si scria in Romania".
Nascuta intr-o familie de svabi din Banat, Herta Müller a emigrat in Germania in 1987, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei.
A debutat cu "Niederungen" ("Tinuturi joase"), care a aparut insa incomplet in editia din romana din 1982. Comunitatea academica germana a nominalizat-o de trei ori pentru Nobel si i-a acordat premiul orasului Berlin. Herta Müller a fost distinsa cu Premiul european pentru literatura "Prix Aristeion" si cu Premiul international pentru literatura IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusa si in limba romana de editura Polirom, in 2006. La editura Polirom au aparut si volumele "Regele se-nclina si ucide" (2005) si "Este sau nu este Ion" (2005).
Tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului se regasesc ca leitmotive in cartile scriitoarei, dar si in constiinta acesteia, scrie NewsIn. In luna iulie, Herta Müller publica o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sunt invitati la Scoala de vara ICR din Germania. In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta – sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?" in Der Tagesspiegel.
Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta cea a anihilarii intimitatii, scria Müller, in iulie, in Die Zeit, vorbind despre drama totalitara si despre societatea de dupa, neiesita inca de sub mana fier a Securitatii. Tot zbuciumul din comunism, cand lupta era una a constiintei, pentru pastrarea demnitatii si a oazei de intimitate, i se pare scriitoarei de origine romana, emigrata in Germania in timpul totalitarismului, o repetitie care frizeaza absurdul, intr-o Romanie inca prafuita de dosarele grele si infame ale Securitatii.
In prezent, Muller traieste in Berlin. Din 1995, ea este membra a Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, in Darmstadt. In 1999, a fost nominalizata de guvernul german la premiul Nobel pentru literatura. In 2008 a fost nominalizata pentru a doua oara, tot din partea Germaniei, pentru acelasi prestigios premiu literar.
Premiul Nobel pentru literatura, in valoare de 10 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1, 02 milioane euro) este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet si filosof.
Din 1901 si pana in prezent, Nobelul pentru literatura a avut 105 laureati
Pana acum, 105 scriitori au intrat in istoria premiilor Nobel,la patru editii distinctiile impartindu-se intre doi autori, cel mai tanar laureat fiind britanicul Rudyard Kipling (42 de ani),iar cel mai varstnic autoarea Doris Lessing (88 de ani), Boris Pasternak si Jean Paul Sartre refuzand premiul, scrie NewsIn.
Frédéric Mistral si José Echegaray au impartit premiul in 1904, la fel ca Henrik Pontoppidan si Karl Gjellerup, in 1917, Shmuel Agnon si Nelly Sachs, in 1966 si in 1974, scriitorii Eyvind Johnson si Harry Martinson.
In 1958, Boris Pasternak a refuzat Nobelul, desi in prima instanta acceptase, ca urmare a presiunilor autoritatilor sovietice, iar
Jean Paul Sartre (1964) nu a acceptat premiul, din convingerea ca onorurile oficiale nu servesc crezului sau de scriitor.
Laureatii Nobelului pentru literatura din ultimii zece ani:
2008: Jean-Marie Gustave Le Clézio (Franta), pentru ca este "scriitorul desprinderii, al aventurii poetice si extazului senzual, exploratorul unei lumi umane aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei predominante".
2007: Doris Lessing (Marea Britanie), "povestitoarea experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara analizeaza o civilizatie divizata".
2006: Orhan Pamuk (Turcia), care "a descoperit noi simboluri pentru a reda ciocnirea si interconectarea culturilor".
2005: Harold Pinter (Marea Britanie), pentru ca "a readus teatrul la elementele lui de baza: un spatiu inchis si dialoguri imprevizibile, unde oamenii sunt unii la mila altora si prefacatoriile se naruie".
2004: Elfriede Jelinek (Austria), "pentru plutirea muzicala a vocilor si contravocilor din romanele si piesele sale, care, cu un zel lingvistic extraordinar, dezvaluie absurditatea cliseelor sociale si puterea lor de subjugare".
2003: John Maxwell Coetzee (Africa de Sud), pentru "arta prin care zugraveste sub multiple deghizari implicarile surprinzatoare ale alienarii".
2002: Imre Kertész (Ungaria), "pentru ca a scris despre experienta fragila a individului contra arbitrariului barbar al istoriei." Nascut intr-o familie de evrei la Budapesta, Kertész a fost deportat la Auschwitz, iar scrierile lui articuleaza dramatismul vietii in lagar, formuland mereu aceeasi intrebare: "Cum se poate trai dupa Auschwitz?" (autor al romanului "Kadis, pentru copilul nenascut").
2001: VS Naipaul (Marea Britanie), pentru "cuprinderea tematica si geografica a operei sale, care s-a extins de la insula sa natala pana in India, Africa, America si tarile islamice".
2000: Gao Xingjian (Franta), "pentru o opera universal valida si ingenuitate lingvictica, care au deschis noi drumuri romanului si dramei de origine chineza"
1999: Guenter Grass (Germania), ale carui povestiri sarcastice "portretizeaza fata uitata a istoriei".
