Pe timp de criza severa, cu falimentul ajuns oficial la portile celor doua Palate, liderilor de partid le arde de drumetii electorale platite din punga statului. Alearga toti dupa capital politic, cu riscul de a deveni ridicoli in fata unor oameni cocosati de griji si necazuri pricinuite de pierderea locului de munca. Nu par deloc afectati de faptul ca populatia este muscata adanc de criza sau ca nu sunt in stare sa bata in cuie un program cu solutii economice solide, menite sa incetineasca declinul si sa puna in miscare productia. Ni se ofera in schimb contre pline de venin dupa incheierea sedintelor coalitiei sau, in cel mai fericit caz, urari de buna dispozitie adresate cu ocazia unor slujbe religioase ori balciuri organizate la iarba verde de lingaii din organizatiile de partid locale.
Daca intelegerea privind cele 32 de masuri anticriza vechi a ajuns sa fie privita ca o izbanda politica de catre cele doua partide de guvernamant, dupa ce recesiunea a intors tara pe dos, inseamna ca liderii PDL si PSD nu realizeaza nici acum in ce valtoare au impins economia din cauza delasarii si inconsecventei de care au dat dovada in tot acest timp. Este penibil pentru un presedinte de Senat sa vina in fata presei cu niste vechituri de care am auzit vorbindu-se de luni de zile, oricand interpretabile ca eficienta si aplicabilitate, in care nici dumnealui nu crede, cu scopul de a arata ca partidul sau este cel mai interesat sa scoata economia din impas, iar viata sa-si reia cursul normal. Domnul Geoana parea fericit ca a gasit solutia de iesire din recesiune dupa o intalnire cu partenerii de coalitie a carei durata nu a depasit consumarea unei cesti de cafea si a unui pahar de apa. Daca elaborarea unui program viabil anticriza, aparut prea tarziu si intr-o forma lipsita de credibilitate, nu a avut nevoie de un timp mai mare de analiza si consultari, fiind facut pe genunchi la intoarcerea din pelerinajul electoral de Sf. Maria, inseamna ca avem de-a face cu o guvernare inselabila, nociva pentru prezent si viitor, care nu urmareste decat sa vaneze voturi printr-o atitudine sfidatoare fata de populatia lipsita de aparare.
Marea grija a lui Geoana si Videanu, iesit si el la rampa pentru a elogia contributia PDL la planul antirecesiune, nu a reprezentat-o setul de masuri din punct de vedere al posibilitatilor de aplicare pentru obtinerea unor rezultate bune intr-un timp relativ scurt, ci evidentierea meritelor personale si de partid prin prelegeri politicianiste statute si plictisitoare. Masurati cat timp s-a vorbit despre planul cu cele 32 de masuri si cat s-a discutat despre cazul Udrea si veti afla adevarata dimensiune a populismului si demagogiei de care dau dovada liderii coalitiei. Pe ei ii preocupa prezenta la manastiri, unde se inchina pana fac scurta la mana ca sa-i vada credinciosii, sa umble prin iarmarocuri pline de lume sau sa participe la sezatori organizate pe dealuri si la poale de munte de gusterii politici din esaloanele doi si trei. Ati auzit ca vreunul dintre ei a refuzat sa mearga la Nicula sau la Tismana, motivand ca nu sunt bani pentru astfel de deplasari sau ca nu exista timp pentru plimbari electorale?
Este de-a dreptul comic sa-i auzi cum vorbesc despre grija fata de tara, in conditiile in care pentru o lista cu masuri anticriza, considerata salvatoare pentru Romania, nu se acorda decat o ora, poate doua. "Da-o in ma-sa de guvernare", auzita din gura lui Ion Iliescu, se potriveste cu interesul de care dau dovada politicienii puterii de astazi. De unde si parerea ca, atunci cand ii auzi vorbind de asumarea raspunderii pentru legi, programe, strategii, politicienii nostri, de la presedinte si premier pana la ministri sau lideri de partid, nu se gandesc decat la schimbari menite sa asigure pastrarea unei pozitii in politica la varf. Uitati-va la disputa pentru legile Educatiei, care risca sa faca praf scoala din cauza ca partidele au ceva de impartit, ori la certurile pe marginea disponibilizarilor din sistemul public, vazute diferit de PSD si PDL, ca sa nu mai vorbesc de circul politic intretinut de niste comisii parlamentare de ancheta total nepregatite, si veti constata de ce nu au timp guvernantii sa bage in seama efectele crizei. Se insala domnii Boc si Geoana daca cred ca recesiunea va pleca singura din Romania, speriata de cele 32 de masuri, unele in vigoare de ceva timp, fara schimbari la nivel de perceptie in actul de management guvernamental.
Deocamdata, nimeni nu discuta despre eficienta, termene, responsabilitati, rateuri. Avem doar o constructie de fraze altoita politic intr-un moment de disperare cauzat de scaderea in sondaje a unor oameni carora le tremura scaunul. Disponibilitatea de a face reforme nu mai convinge pe nimeni. Nici macar nu-i sperie pe cei aflati in vizorul unor ministri carora nu le arde sa vorbeasca despre ruperea coalitiei inainte de prezidentiale. Refuza sa creada ca PSD nu mai are nici un cuvant de spus dupa ce l-au vazut pe liderul lor de partid vorbind ca un prim-ministru despre cele 32 de masuri anticriza. Sa fi afirmat si Emil Boc: "Da-o in ma-sa de guvernare", cand l-a lasat pe ministrul Videanu sa vorbeasca in locul sau despre izbanda coalitiei la o ora dupa iesirea lui Geoana? Tot ce se poate.
