Afacut ceva valva in presa internationala anuntul Chinei ca va oferi Republicii Moldova un credit de un miliard de dolari, dublu decat a aruncat in joc Kremlinul pentru sustinerea lui Voronin si a comunistilor. Financial Times a consacrat gestului bizar al Beijingului chiar si un comentariu din care am inteles ca in felul acesta chinezii isi stabilesc un cap de pod in curtea din spate a rusilor. Adica incearca sa ii ia prin invaluire. Se poate. Daca vrea sa demonstreze ca este, deocamdata, singura tara din lume care dispune de atatia bani incat isi permite sa joace soarta catorva Moldove la o mana de poker cu rusii, atunci China a reusit sa ne convinga. Daca-i iese mana cu Moldova, data viitoare poate plusa cu intregul Orient indepartat rusesc sau ceva de genul asta. Dar nu de China este vorba aici si de jocurile ei strategice in Asia, ci de miza pe care o reprezinta Republica Moldova. Ce stim exact dupa episodul alegeri-bis de miercuri?
Stim ca Partidul Comunistilor a obtinut cam tot atat ca in aprilie si ca impreuna cu Partidul Democrat al lui Marian Lupu (abia plecat de la comunisti) fac 61 de mandate de deputat, adica exact atatea cate sunt necesare pentru alegerea presedintelui. Daca ne amintim ca inainte de schisma lui Lupu din iunie acesta era favorit la succesiune lui Voronin, cineva ar putea comenta ca situatia s-a brodit atat de bine de parca Stalin insusi s-ar fi sculat din morti sa numere voturile din Moldova, dar nu noi, nu noi, care credem in verdictul "european" dat de observatori ca, alegerile au fost "libere si corecte".
Daca-i adunam pe democratii lui Lupu la cele trei partide de opozitie (Liberal, Liberal-Democrat si Moldova Noastra), iese o majoritate de 54 de mandate (din 101), care ar fi suficienta pentru a guverna, dar nu e suficienta pentru a alege presedintele, care numeste prim-ministrul, care formeaza guvernul, care se valideaza cu majoritate simpla etc. Ceea ce inseamna ca, daca nu reuseste sa smulga sapte voturi de la comunisti, aceasta coalitie n-are nici o sansa sa formeze guvernul si nu-i ramane decat sa astepte randul trei de alegeri, care nu se pot tine decat hat, in ianuarie. Iar pana atunci tot Voronin ar fi seful.
De remarcat ca in aprilie cele trei partide reusisera sa blocheze alegerea unui presedinte comunist, iar acum nu mai pot face acest lucru. si atunci, intrebarea care se ridica este: "De ce titreaza oare toata presa internationala ca democratii proeuropeni au castigat alegerile, cand, de fapt, au pierdut singurul atú pe care il castigasera in aprilie?". Raspunsul are, cred, legatura cu acelasi Lupu si cu partidul sau, despre care in Occident se spun numai vorbe bune. Povestea suna asa: comunistii nu sunt, de fapt, comunisti in adevaratul sens al cuvantului – dar cine e, cu exceptia lui Marx insusi, si nici pentru el n-as baga mana in foc? –, ci doar o banda de aparatciki recrutati din randurile aparatului administrativ sovietic, ale fostilor kaghebisti si militieni (unde am mai vazut combinatia asta?), pusi pe jefuit statul, care au confiscat numele sfant al "comunistilor" si nu si-au spus "pesedisti" sau altcumva pentru ca da mai bine la electorat.
Liberalii lui Chirtoaca sunt o mana de nationalisti exaltati care dorm noaptea cu tricolorul romanesc sub perna, liberal-democratii sunt un SRL oligarhic, iar Moldova Noastra se numeste asa pentru ca e formata din fosti oficiali ai anilor ’90, nostalgici dupa vremurile cand Moldova era cu adevarat a lor. Pe cand Lupu, ei, e alta poveste. Lupu ar fi un "centrist", adica situat la distanta egala atat de Bucuresti, cat si de Kremlin, un modernizator, un filo-european si filoamerican, ce mai, exact omul de care e nevoie sa scoata Moldova din santul politic in care s-a impotmolit.
E un basm frumos, dar sa vedem daca se va si adeveri. Un lucru e limpede: Lupu e in pozitia puternica de "king maker" sau, mai bine zis, de "self made king". Asa ca revin la intrebarea din titlu: "Cine da mai mult" pentru devotamentul lui Marian Lupu? Voronin nu poate sa pluseze cu functia de presedinte pentru ca nu-i garanteaza nimeni ca, odata vazut pe tronul Moldovei, Lupu nu va numi un premier de la inamic.
Ramanerea la putere a comunistilor depinde, asadar, de o mana puternica jucata de Moscova, in conditiile in care Uniunea Europeana nu poate juca decat la cacealma, iar americanii au cam ramas fara fise. Dar cine stie, poate Moldova va fi castigata de Europa nu la poker, ci la un vechi joc de domino chinezesc.
