Alegerile europene au adus un succes pentru partidele extremiste din intreaga Europa, insa cu greu se poate spune ca acestea merg pe cai comune, asa cum indica o comparatie intre extremistii romani din partidul Romania Mare si cei maghiari din formatiunea Jobbik, comenteaza ziarul ungar "168 ora", citat de Agerpres.
Romania Mare nu a marsaluit pe strazi si nu a operat o miscare (aluzie la Miscarea Garzii Ungare) in masura in care a facut-o Jobbik. Partidul are ce-i drept o baza stabila, insa aceasta a ramas, practic, neschimbata de ani de zile, la alegerile parlamentare din 2008 nereusind sa obtina niciun mandat in Parlament. Succesul sau relativ, la doar jumatate de an mai tarziu, se datoreaza faptului ca a format o alianta cu Partidul Noua Generatie – o formatiune de dreapta, crestin-fundamentalista – si cu liderul acestuia, Gigi Becali, un personaj cu o cariera bizara, scrie autorul articolului. Intelegerea dintre cei doi lideri a adus celor doua partide un plus de circa 100.000 de voturi fata de acum jumatate de an. Ele au reusit astfel sa treaca pragul electoral pe care nu l-au trecut la alegerile parlamentare nationale, insa acest progres este insignifiant comparativ cu terenul castigat de formatiunea Jobbik. Aceasta si-a marit de patru ori rezultatul obtinut la alegerile din 2006 din Ungaria, in alianta cu MIEP (Partidul Dreptatii si Vietii Maghiare, al nationalistului Istvan Csurka, n.red.).
Ceea ce dreapta romaneasca si cea maghiara au in comun este, probabil, invazia mediatica planificata si exploatata metodic, prin care sefii partidului si candidatii reusesc sa se situeze continuu in centrul atentiei. Actualul aliat al lui Vadim Tudor, Gigi Becali, nu de mult ridiculizat de acesta, a devenit o celebritate mediatica prin scandalurile din viata sa privata si sociala si prin declaratiile sale ambigue. Vadim a recunoscut importanta acestei "popularitati" si a exploatat-o.
In alta ordine de idei, se pune intrebarea ce difera in activitatea si retorica extremei-drepte maghiare si romanesti. Oricat ar parea de ciudat, extrema-dreapta romaneasca nu se bazeaza pe rasism si tensiunile etnice asa cum o face extrema-dreapta maghiara, noteaza "168 ora". Exista, desigur, obligatoriile discursuri antisemite, antitiganesti si antimaghiare, insa acestea sunt intamplatoare si nu sunt integrate in activitatea extremei-drepte romanesti sau in masinaria sa de promisiuni, considera ziarul ungar. Extremistii romani de dreapta au obtinut succese la alegerile europene bazandu-se in mod expres pe momeli de bunastare, tensiuni sociale si temeri si nu pe alarmare fata de pericolul maghiar, subliniaza publicatia. Vadim a pornit in mod aparent sa obtina voturile numerosului proletariat agrar al Romaniei si nu a fost interesat de aceia care se temeau de puterea maghiarilor din Romania. El s-a folosit simultan de o retorica pro si antieuropeana: "Am dezmembrat agricultura romaneasca ca sa intram in UE – acum a venit vremea sa aducem bani europeni pentru ea…." .
Privit din perspectiva Ungariei, modul in care Biserica ortodoxa se integreaza in viata partidului si invers, cum castiga din ce in ce mai mult teren politica de partid in interiorul bisericii, poate spune multe in ce priveste schimbarea extremei-drepte romanesti. Relatia politicii romanesti cu bisericile este mai deschisa si de aceea mai previzibila decat in cazul politicii ungare. Daca ortodoxia de dreapta gaseste un aliat in UE atunci baza aliantei poate fi aceasta ideologie zisa crestina, potrivit publicatiei ungare.
Pericolul maghiar revine intr-o forma cu totul speciala in politica extremei-drepte romanesti, tinta Romaniei Mari nefiind maghiarii in general ci UDMR-ul ca partid, a carui baza electorala, impreuna cu Consiliul National Maghiar din Ardeal, este la fel de mare ca baza electorala a Partidului Romania Mare in alianta cu Partidul Noua Generatie. Pe deasupra, se plange Vadim, alegatorii UDMR sunt mai militanti si mai disciplinati decat extremistii romani de dreapta. UDMR-ul sau Laszlo Tokes sunt criticati de Vadim din punct de vedere modernist, drept "anacronici" si "medievali", in critica sa legata de politica maghiara ardeleana el vorbind si despre dublul etalon european: "Scopul nostru al tuturor este o Europa comuna… insa scopul lui Tokes este segregarea"", spune el, referindu-se la eforturile de autonomie ale maghiarilor din Ardeal, interpretate de el intr-o maniera proprie.
Romanii nu stiu deocamdata cum sa abordeze intarirea extremei-drepte ungare, ei nedorind sau nevoind sa inteleaga despre ce vorbeste miscarea de extrema-dreapta din Ungaria, subliniaza ziarul ungar. Discursul miscarilor de extrema-dreapta din Europa de Vest i-a lasat insa perplecsi. Ei cauta o colaborare cu francezii, insa nu stiu ce sa faca in cazul extremei-drepte olandeze, care a obtinut un succes istoric cu promisiunea de a retrage calitatea de membru european Romaniei si de a alunga din tara imigrantii romani. In acest sens, extremistii de dreapta romani raman in urma bulgarilor, pe care islamofobia ii include in circuitul european, opineaza "168 ora". Partidul bulgar Ataca este mai apropiat de Jobbik prin politica sa antitiganeasca, antiturca si antiislam decat organizatia extremista romaneasca, care se straduie sa obtina dominatia ortodocsilor in tara.
Singurul dusman clar numit si cu greu tolerat de extrema-dreapta romaneasca este Viktor Orban, pe care Vadim il califica de-a dreptul drept "terorist". Cauza antipatiei este retorica care face referire la unificarea nationala a lui Orban, apreciata de Vadim drept instigare contra integritatii Romaniei. Partidului Romania Mare i-au reusit mesajele antimaghiare doar atunci cand reactiona la declaratiile si aparitiile lui Orban vizavi de Romania, crede ziarul ungar. In acest sens, este greu de vorbit in Romania despre o castigare de teren din partea antimaghiarismului, cel putin atunci cand vorbim despre succesul extremei-drepte romanesti. Faptul insa ca Jobbik a putut sa faca referire la antimaghiarismul din Romania i-a adus acestuia cu siguranta niste voturi, concluzioneaza publicatia.
