Oficialii din judetul Hunedoara au realizat, brusc, ca vestigiile inestimabile de la Sarmizegetusa Regia nu au un proprietar. Nici unul dintre factorii responsabili nu le are in administrare.
Reprezentantii Parcului National "Gradistea Muncelului-Cioclovina", cei ai Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, ai Directiei de Cultura si ai Consiliului Judetean Hunedoara incearca sa gaseasca un proprietar pentru vestigiile istorice de la Sarmizegetusa Regia. Oficialii au realizat ca nimeni nu le are in administrare, iar comorile de patrimoniu ar putea sa dispara fara urma, fara ca vreo institutie responsabila sa se poata constitui in parte prejudiciata. "La Consiliul Judetean a avut loc o discutie intre factorii de decizie, iar concluzia care s-a tras a fost ca nu stim inca a cui este Sarmizegetusa Regia si cine are in administrare acest patrimoniu.
Vom avea o discutie si cu parlamentarii din judetul Hunedoara, carora le vom expune aceasta problema, astfel incat sa o transmita mai departe la Ministerul Culturii, sa stim si noi ale cui sunt aceste vestigii si cine le administreaza. Daca nu, din pacate, avem ceea ce multi si-ar dori sa aiba, dar nu stim sa avem grija de ele si sa le pastram", a declarat vicepresedintele CJ Hunedoara, Costel Avram.
Cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost in repetate randuri tinta cautatorilor de comori. Isteria cautatorilor de comori a fost declansata in intervalul 1999-2000, dupa ce in zona au fost descoperite monede de aur denumite kosoni, precum si monede de argint, aproape la fel de pretioase. Inarmati cu detectoare de metale sofisticate aduse din strainatate, cautatorii bat traseele cunoscute sau mai putin cunoscute de la Sarmizegetusa Regia, Costesti, Blidaru si Piatra Rosie. Cu mase care depasesc 8 grame, monedele de aur sunt deosebit de bine cotate pe piata externa, ceea ce a determinat o multime de persoane sa se ocupe exclusiv de cautarea pretioaselor monede. si vechii bani din argint masiv au suscitat un interes suficient de mare pentru ca braconierii sa sape gropi in perimetrele arheologice.
Intre timp, sute de hectare de teren din jurul cetatilor Costesti, Blidaru si fosta capitala Sarmizegetusa Regia – alaturi de cele de la Piatra Rosie si Banita – au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, dar oficialii din tara noastra nu s-au gandit sa le dea cuiva in administrare, desi 13 persoane au fost trimise in judecata in 2005, fiind acuzate de sustragerea a 15 bratari dacice si a unor monede antice din siturile arheologice din Muntii Orastiei. Procesul "Aurul Dacic" este pe rol, dar vicepresedintele CJ Hunedoara atrage atentia ca s-ar putea sa nu existe pagubit: "Nici macar Ministerul Culturii nu este pagubit, fiindca nu are Sarmizegetusa Regia in proprietate. Dupa ce acei cautatori de comori vor fi condamnati, ar trebui condamnati si toti cei care au fost ministri ai Culturii, care nu au facut nimic pentru a delimita acest perimetru si pentru a stabili ale cui sunt aceste comori inestimabile".
