In contextele in care fetele tinere sunt mai numeroase decat barbatii tineri, relatiile sexuale intre membrii acestor doua "tabere" infloresc – dar numarul casatoriilor este stationar, pentru ca barbatii tineri nu se simt impinsi sa intemeieze o familie, cand numarul femeilor aflate in competitie intre ele pentru a-i cuceri creste.
Cercetatorul Daniel Kruger, de la University of Michigan, studiaza relatia dintre evolutie si comportament. Pentru a-si testa ipoteza cu privire la modul in care raportul numeric intre sexe influenteaza comportamentul matrimonial, Kruger a adunat date statistice relevante, referitoare la cele mai mari 50 de centre metropolitane din Statele Unite, Dupa prelucrarea acestor informatii, a reiesit ca barbatii cu varste intre 20 si 24 de ani prefera "distractia" insuratorii, daca traiesc intr-o regiune unde numarul femeilor este semnificativ mai mare decat al barbatilor. Logic ar fi fost ca intr-un asemenea context demografic, proportia tinerilor care se insoara sa creasca. Daniel Kruger spune insa ca in cazul comportamentelor matrimoniale, logica elementara nu se aplica – pentru ca strategiile de reproducere ale femeilor si ale barbatilor sunt oarecum diferite: "Beneficiul reproductiv de pe urma unui numar crescut de relatii
este mai mare pentru barbati, decat pentru femei. Daca barbatii aflati in inferioritate numerica reusesc manevreze in asa fel incat sa atraga mai multe femei in relatii de scurta durata multiple, ei nu vor fi cine stie ce stimulati sa intre intr-o relatie stabila."
In zonele metropolitane Birmingham, Memphis, New Orleans si Richmond-Petersburg (statul Virginia), la 10 femei nemaritate revin 9 barbati neinsurati. Urmeaza, din punctul de vedere al zonelor in care femeile sunt relativ mai putin numeroase decat barbatii, zonele metropolitane Philadelphia, Washington DC, Baltimore si New York. In toate zonele mentionate, circa 84 la suta dintre barbatii intre 20 si 24 de ani sunt holtei. Dimpotriva, in zonele Las Vegas, San Diego, Salt Lake City, Austin si Phoenix, unde raportul intre barbatii necasatoriti si femeile nemaritate este de 10 la 9, numai 77 la suta dintre barbatii din aceeasi categorie de varsta sunt necasatoriti.
Odata ajunsi la varsta de 30 de ani, in randul barbatilor din aceasta categorie de varsta se manifesta tendinta de a renunta la relatiile pe termen scurt, in favoarea relatiilor de durata. Acest lucru se datoreaza faptului ca, atunci cand femeile isi evalueaza potentialii parteneri pentru relatii de scurta durata, ele acorda importanta insusirilor fizice, care spun ceva despre tipul de gene care ar putea fi transmise unor copii nascuti de acele relatii – insusiri care ar putea fi singura mostenire lasata de barbati care nu au de gand sa ramana in relatie pentru a-si creste copiii. Aceste calitati fizice se deterioreaza odata cu inaintarea in varsta, ceea ce face ca barbatilor sa le fie mai greu sa atraga femei in relatii de scurta durata.
Practic, la 30 de ani intervine o inversare a tendintelor: la aceasta categorie de varsta, in situatiile in care femeile sunt relativ mai numeroase, proportia barbatilor casatoriti creste.
Asta nu inseamna neaparat ca sansele femeilor de varsta mijlocie din aceste orase mari cresc. De aceasta rata mai inalta a casatoriilor incheiate de barbatii de peste 30 de ani beneficiaza mai ales femei mult mai tinere decat ei, pentru ca barbatii mai copti prefera partenere cu un potential reproductiv mai ridicat..
Exista si alte aspecte ale consecintelor raportului numeric dintre barbati si femei. De exemplu, exista studii stiintifice care au aratat ca in societatile in care numarul femeilor este relativ mai mare, fustele sunt proportional mai scurte, in medie, pentru ca femeile fac eforturi mai mari pentru a-i atrage pe barbati. In schimb, divorturile sunt mai numeroase, se nasc mai multi copii conceputi in afara casatoriei si creste interesul pentru feminism. In schimb, surplusul de barbati este insotit de norme sociale mai conservatoare si o restrangere a rolurilor accesibile femeilor la viata publica.
