» Dilema asumarii raspunderii sau adoptarii Codurilor in procedura obisnuita naste disensiuni in Coalitia PDL-PSD si ii dezbina pe social-democrati.
» Pe acest fond, societatea civila incearca sa forteze dezbaterea publica. Un studiu arata ca peste 80% din romani vor sa fie consultati asupra legilor importante.
82% din romani considera ca cetatenii ar trebui sa fie consultati inainte de scrierea sau adoptarea legilor, potrivit unui studiu comandat de Transparency International Romania in cadrul campaniei "Opriti Codurile!". In plus, studiul a relevat faptul ca peste 80% din persoanele intervievate nu cunosc deloc sau cunosc doar intr-o mica masura prevederile din proiectele celor patru Coduri (Penal, Civil, de Procedura Penala si de Procedura Civila). "68% din romani sustin ca statul decide singur atunci cand sunt stabilite prevederile legilor civile si penale, desi 82% considera ca ar trebui organizate dezbateri publice. si asta se intampla la sase ani de la adoptarea Legii transparentei. (…) Cetatenii sunt pusi astazi sa respecte o serie de legi pe care nu le stiu", a declarat directorul TI Romania, Victor Alistar.
Jumatate din persoanele chestionate au spus ca au auzit de modificarea Codurilor, dar din acestea doar 0,9% au afirmat ca au avut drept sursa de informatii Ministerul Justitiei. "Ma intreb ce varianta vor alege politicienii, in conditiile in care populatia si-a spus punctul de vedere, si anume doreste sa fie consultata. Ne vor spune cu cinism ca sunt interese superioare pe care vulgul nu le pricepe?", s-a mai intrebat directorul TI Romania.
si alte organizatii din Coalitia "Opriti Codurile!" continua sa fie nemultumite de insistenta clasei politice de a adopta cat mai rapid Codurile. "Nu a avut loc nici un fel de dezbatere. Ca au fost cateva organizatii media care si-au spus punctul de vedere nu inseamna ca s-au rezolvat problemele", a apreciat directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. Potrivit acesteia, sunt "absolut necesare" studiile de impact pentru a vedea ce resurse umane si materiale ar presupune aplicarea noilor Coduri.
"Politicienii spun sa adoptam Codurile, sa le trecem cat mai repede prin Parlament si pana la intrarea lor in vigoare avem timp sa facem si studiile de impact. Dar ce vom face daca vom constata, de exemplu, ca nu avem suficienti magistrati?", a mai apreciat Iorgulescu. Aceasta a mai spus ca singurul demers pe care il mai poate face Coalitia "Opriti Codurile!" se refera la procesul intentat pe 13 aprilie Guvernului si Ministerului Justitiei pentru incalcarea Legii transparentei. Procesul va incepe pe 22 mai, la Curtea de Apel Bucuresti.
Pana atunci insa, reprezentantii PSD si PDL trebuie sa ia o decizie cu privire la modalitatea de adoptare a Codului Civil si a Codului Penal, finalizate in subcomisiile parlamentare de specialitate.
Pana in acest moment, par a fi doar doua certitudini: ca se depaseste termenul promis de 15 mai si ca va fi preluata varianta iesita din dezbaterile parlamentare.
OMISIUNI
Articolele care reglementau dreptul la replica au fost eliminate din proiectul de Cod Civil, la insistenta organizatiilor profesionale ale jurnalistilor. Ei spun ca utilizarea acestui drept nu ar trebui sa fie reglementata de stat, ci sa se rezolve in instantele civile. Totodata, senatorii si deputatii au acceptat sa renunte la prevederile ce permiteau instantelor sa blocheze aparitia unui material de presa daca o persoana s-ar simti lezata de respectivul material. Reprezentantii Coalitiei "Opriti Codurile!" nu sunt insa de acord cu eliminarea din Codul Penal a infractiunilor de coruptie, acestea urmand a se regasi doar in legile speciale. "De aceea este Codul Penal, ca sa adunam toate infractiunile intr-un singur loc. De ce sa avem o sumedenie de legi speciale?!", a declarat Georgiana Iorgulescu.
