Angajati sa caute presupusele conturi secrete ale Ceausestilor, expertii straini si-au incetat misiunea la insistentele primului sef al SIE, Mihai Caraman. In 1990, spionul care a speriat NATO in plin Razboi Rece l-a avertizat pe primul ministru de atunci, Petre Roman, ca echipa internationala angajata de statul roman este pe punctul sa aiba acces la conturile spionajului romanesc. Acestea erau deschise la Banca Romana de Comert Exterior, institutie de la care canadienii sperau sa obtina informatii pretioase cu privire la schema deturnarii de fonduri in folosul dictatorilor.
Dupa ce ieri Romania libera a prezentat culisele activitatii expertilor straini, angajati sa ia urma presupuselor conturi secrete ale familiei Ceausescu, episodul de astazi analizeaza decizia lui Petre Roman de a "calma" elanul expertilor straini.
Din acel moment, misiunea acestora in slujba Guvernului de la Bucuresti a intrat accelerat pe o panta descendenta, iar la scurt timp contractul a fost reziliat. Numele generalului Caraman, cel care a declansat finalul acelei misiuni, este rasunator in lumea spionajului international. Ofiter CIE/DIE, Mihai Caraman a organizat si coordonat de la Paris, in anii ’60, o retea de spionaj care ii poarta numele. Aceasta a intrat in istorie dupa ce a reusit sa sustraga documente vitale din interiorul Cartierului General al NATO. Operatiunea a produs pierderi grele statelor din spatiul nord-atlantic, iar Caraman a fost decorat chiar de KGB.
Dupa ce ieri R.l. a prezentat culisele activitatii expertilor straini, angajati sa ia urma presupuselor conturi secrete ale lui Ceausescu, episodul de astazi dezvaluie cum a decis statul roman oprirea anchetei.
Astfel, cercetarile conduse de canadienii de la Peat Marwick Thorne si Gowling Stratshi & Henderson ar fi fost stopate in 1990, la interventia generalului Mihai Caraman, primul director al Serviciului de Informatii Externe (SIE). Potrivit premierului de atunci, Petre Roman, celebrul spion l-ar fi informat direct ca echipa de canadieni solicita insistent acces la conturile in valuta gazduite de BRCE. Aceasta era banca prin intermediul careia Romania comunista a derulat tranzactiile de import-export, dar si finantarea spionilor aflati la post in Occident. Influentat de generalul Caraman, Roman le-a interzis specialistilor intrarea in BRCE pe motiv ca, altfel, acestia ar fi putut accesa conturile spionajului de la Bucuresti. Intr-adevar, conform documentelor vremii, canadienii s-ar fi plans ca ar fi fost impiedicati sa verifice situatia conturilor de la Banca Romana de Comet Exterior.
Numele generalului Caraman este rasunator in lumea spionajului international. Ofiter CIE/DIE, Mihai Caraman a organizat si coordonat de la Paris, in anii ’60, o retea de spionaj care ii poarta numele. Aceasta a intrat in istorie dupa ce a reusit sa sustraga documente vitale din interiorul Cartierului General al NATO. Operatiunea a produs pierderi grele statelor din spatiul nord-atlantic, iar Caraman a fost decorat chiar de KGB. Reactivat dupa 1990 de Cabinetul Roman, generalul a fost inlocuit din fruntea SIE in 1992, dupa ce secretarul general al NATO, Manfred Worner, a refuzat sa viziteze Bucurestiul cat timp la carma spionajului extern ramanea un dusman de moarte al organizatiei.
Totusi, potrivit surselor noastre, Mihai Caraman ar fi fost contactat si la sfarsitul anilor ’90, in perioada Conventiei Democratice, cand i s-ar fi propus sa revina in structura SIE, de aceasta data pe o pozitie mai discreta. Celebrul spion ar fi respins insa oferta oficialilor guvernamentali.
"Noi nu pricepeam nimic"
Istoria misiunii expertilor straini in Romania anului 1990 are insa si alte fatete. Contactarea lor de catre statul roman ar fi avut la baza si lipsa de cunostinte a autoritatilor cu privire la functionarea sistemului bancar occidental. Ipoteza e formulata pentru Romania libera de catre unul dintre procurorii de la Bucuresti care a avut de-a face cu operatiunea derulata in 1990. "Pe vremea aceea noi nu pricepeam nimic legat de activitatea bancara, asa cum se derula ea in Occident. De aceea s-a si apelat la case de avocatura din strainatate", dezvaluie fostul magistrat Mihai Ionescu. Timp de cateva luni, acesta a fost detasat de la Directia Urmariri Penale din Parchetul General pentru a se alatura echipei de investigatori coordonate de actualul guvernator, Mugur Isarescu. Procedura blocarii unor conturi din strainatate ar fi fost unul dintre aspectele pe care le mentioneaza Ionescu.
"Iata un exemplu: Ministerul Justitiei de la noi a trimis Departamentului Federal de Justitie de la Geneva o solicitare de blocare preventiva a unor conturi romanesti. Ei ne-au informat insa ca nu se poate proceda asa si ne-au transmis sec: «daca vreti sa blocam conturile, atunci probati ca banii care se gasesc in ele au fost obtinuti sau rulati ilegal». Asadar, noi ar fi trebuit sa gasim conturile si apoi sa le blocam", puncteaza fostul procuror. De 17 ani, acesta il consiliaza la Banca Nationala pe Mugur Isarescu. Mesajul transmis de Geneva la Bucuresti ramane de actualitate. Autoritatile si bancherii elvetieni conditioneaza inca oferirea unor informatii sensibile de prezentarea dovezilor ca sumele din presupusele conturi sunt de provenienta ilegala. "Trebuie probat ca banii respectivi au fost obtinuti pe cai ilicite. Daca un politician roman corupt depune bani in bancile elvetiene, atunci autoritatile romane trebuie sa ofere argumente pentru cautarea conturilor sale", declara recent pentru R.l. James Nason, purtator de cuvant la Asociatia Bancherilor Elvetieni.
"Domnule prim-ministru, avem o situatie periculoasa"
Potrivit unei investigatii jurnalistice, expertii canadieni se plangeau in 1990 ca autoritatile romane refuza sa le acorde sprijin in cercetarea conturilor de la BRCE, banca prin care se derulau, inainte de ’89, operatiunile valutare ale Romaniei. Care e legatura dintre acel episod si activitatea serviciilor secrete de la Bucuresti, explica fostul premier, Petre Roman, intr-un interviu acordat Romaniei libere.
Romania libera: Cum s-a oprit cercetarea facuta de canadienii de la Peat Marwick Thorne?
Petre Roman: Dupa o perioada de cercetari, canadienii nu au ajuns la nimic. Negasind nimic, desi au cautat chiar in Canada, Elvetia, Luxemburg si Austria, au dorit sa faca o cercetare suplimentara la BRCE unde, insa, imediat dupa Revolutie, toate conturile au fost blocate. Au continuat, intr-adevar, sa mai intre tot felul de bani din tranzactii aflate in desfasurare. Dar utilizarea lor a fost blocata. Prin urmare, mai puteau sa existe alte conturi, cate or fi fost, dar cu titlu personal. Am aflat de asemenea conturi care rulau niste bani. Bineinteles, ele se aflau la dispozitia Securitatii pentru cine stie ce. Poate ca unele dintre aceste conturi, cu caracter personal, au fost si insusite. E posibil, nu stiu detalii.
Acele conturi erau in banci straine, nu in Romania. Dar eu spun asa: tot ce erau conturi BRCE erau blocate. Dar noi nu puteam controla ce se intampla in cazul celor care aveau conturi in strainatate. Aici, intram in zona unor speculatii, a unor deductii logice. Ca asa-numitele partide mari (operatiuni de import-export – n.r.) veneau insotite si de niste comisioane. Ca aceste comisioane erau folosite direct de Ceausescu sau tranzactionate de inalti sefi ai regimului e o deductie logica. Am aflat ulterior ca partidele astea chiar au existat. si ca, daca se facea o cumparatura importanta, puteau fi si comisioane importante.
» Dar nu a inaintat investigatia si spre zona aceasta?
Pai ei (expertii canadieni – n.r.) au avut din partea noastra liber la absolut orice cercetare. Dar nu au reusit sa gaseasca nimic si atunci au cerut sa aiba acces la absolut toate conturile BRCE. Era aici ceva ce nu mi-a placut. Pentru ca a venit domnul Caraman, pe atunci seful SIE, si mi-a spus: "Domnule prim-ministru, in acest moment avem o situatie pe care eu o consider foarte periculoasa si inacceptabila. Printre conturile la care ni se cere acces sunt si cele de spionaj". In consecinta, am hotarat sa nu le permit accesul. Sentimentul meu era oricum ca au avut un esec, dar incercau sa mai obtina niste bani.
» Ce onorarii aveau? Unele surse spun ca 100.000 de dolari pe luna.
Nu imi mai amintesc exact, dar e posibil. Nu era o suma extraordinar de mare si ea oricum se incadra intr-o schema care privea si performanta lor.
» Adica s-a negociat si un bonus de performanta?
Sigur ca da, altfel cum?
» In ce procent?
Nu mai stiu. A fost negociat chiar de cei de la BRCE. stiu ca am dat ordin sa existe banii de cheltuiala si un "success fee", asa cum se face peste tot. Or, deschiderea acestor conturi de la BRCE era extrem de periculoasa, de fapt inacceptabila. Cred ca treaba canadienilor s-a incheiat din acel moment.
» Ati discutat vreodata direct cu acei experti?
Nu.
» Pe de alta parte, domnul Caraman, sfatuitorul dumneavoastra, avea deja istoricul sau…
Ce istoric? Ca a fost un mare spion? Fata de domnul Mihai Caraman aveam toata increderea ca era un mare profesionist si un mare patriot.
Contrar unor mizerii care au aparut in presa, generalul nu era deloc privit chioras de serviciile straine de informatii, cu atat mai mult cu cat noi am avut bune, foarte bune rezultate utilizand acea retea de spionaj. Plus ca, ulterior, au beneficiat si partenerii occidentali.
» Cateva luni, cat au durat cautarile acelor presupuse conturi, in cazul Romaniei, nu vi se pare un termen destul de scurt pentru o asemenea operatiune?
Nu, pentru ca, in momentul in care s-a intamplat treaba asta, in lume Ceausescu era demonizat. si nu avea cine sa-l protejeze. Bancile elvetiene nu aveau motive sa blocheze, din contra, aveau ocazia sa se arate cooperanti.
» Tot bancherii elvetieni spun ca nu era neaparat necesar ca banii lui Ceausescu sa fie plasati in conturi sub numele sau. Deci…
Ei pot spune ce vor. Important este ca nu s-au gasit nici un fel de conturi, nici dupa 20 de ani. E un fapt, cum au murit copiii lui, in conditii…
» Dar nu era neaparat necesar ca ei sa fi beneficiat de acei bani.
Atunci cine? Pentru noi, importante erau conturile lui Ceausescu si ale colaboratorilor lui.
Restul conturilor, daca au existat… Avem un simplu fapt: sinuciderea sau mascarea in sinucidere a lui Marin Ceausescu.
» Guvernul roman a derulat vreo ancheta?
Pai n-am avut de ce. Atunci s-a tras concluzia ca s-a sinucis, apoi s-a speculat. E clar ca Marin Ceausescu stia foarte multe lucruri in legatura cu oamenii din anturajul lui.
Mai mult: