Pentru multi dintre noi, ecuatia fericirii tine de iubire, de familie, de cariera, de prosperitate si mai ales de sanatate. Dar, toate acestea au un numitor comun pentru omul de rand: divinitatea. Nu este insa si cazul unui loc cu semnificatii religioase profunde, undeva in imparatia tinutului himalayan. Este vorba de Thimphu, un district din micutul stat budist Buthan, intins pe o suprafata de 2.000 de kilometri.
"Lacomie, multa lacomie umana" – este explicatia premierului principatului budist in privinta cauzei actualei crize economice mondiale. Solutia? "Avem nevoie de o schimbare. Trebuie sa ne gandim la produsul intern brut al fericirii" – declara cu zambetul pe buze Jigme Thinley, intervievat de jurnalistii de la "New York Times", intr-un peisaj mirific, al muntilor himalayeni acoperiti de zapada. Desi a fost inspirat din "doctrina" initiata in anii ’70 de fostul rege buthanez, Jigme Singye Wangchuck, conceptul de "fericire pe cap de locuitor" a devenit din ce in ce mai des invocat in tratate de filosofie, dar si de … cercetari stiintifice!
Dupa adoptarea noii constitutii a tarii in 2008, autoritatile din micul principat s-au gandit sa elaboreze diverse strategii guvernamentale – de la agricultura, la transportul public si comert experior – care iau in calcul randamentul si beneficiile economice in functie de gradul de fericire al lucratorilor din diverse domenii. Premierul buthanez a explicat ca obiectivul principal nu tine doar de atingerea fericirii individuale, la modul prozaic, ci este vorba de crearea unor conditii pentru o asa-numita "Cautare a fericirii nationale", o versiune adaptata a Declaratiei americane de Independenta.
Primul pas spre atingerea acestui deziderat a fost renuntarea la monarhie, prin sustinerea primului scrutin electoral democratic anul trecut. Schimarea regimului politic face parte din strategia oficiala, explicata pe scurt de unul dintre oficiali "Fericirea este o stare interioara individuala, iar democratia inseamna puterea tuturor in mainile fiecarui cetatean al statului".
Bhutan este, poate, cel mai bun loc pentru aplicarea regulilor economice – o tara cu un singur aeroport si doar doua avioane comerciale, o tara cu doar 70.000 de locuitori, prinsi intre doua dintre cele mai populate natiuni din lume – India si China, o tara in cared fumatul este interzis, iar televiziunea a fost introdusa doar in urma cu 10 ani, o tara in care, de pilda, stilul vestimentar si cel arhitectonic sunt reglementate prin legi speciale, si, in fine, o tara a carei capitala nu are indicatoare si semafoare, iar traficul rutier este dirijat de catre cativa agenti de circulatie.
Oficialitatile bhutaneze sunt foarte increzatoare in proiectul lor, pe care nu si-l doresc un tratat de hedonism si nici un adevar absolut parafat de guvern. Este vorba de un set de principii si standarde cuantificabile chiar si prin introducerea in schema a marilor jucatori de pe piata economica mondiala, cum ar fi Banca Mondiala sau Fondul Monetar International.
Unul dintre oficiali a fost intrebat cum se poate masura fericirea nationala, iar raspunsul a fost surprinzator de … exact: "Modelul proiectat de noi este reprezentat de patru piloni, ce sustin noua domenii de activitate, si 72 de indicatori ai starii de fericire in societate". Cei patru piloni se refera la economie, cultura, mediu si programe de guvernare, iar cele noua domenii sunt: starea psihica, ecologia, sanatatea, educatia, cultura, stardardele de viata, managementul timpului, vitalitatea comunitara si politica guvernamentala, toate cuantificate prin indexul PNF (produsul national de fericire). Fiecare domeniu in parte este analizat in functie de 72 de indicatori. De exemplu, pentru determinarea starii psihice sunt utilizati o serie de parametri, cum ar fi frecventa rugaciunilor si a meditatiei, sentimentele de egoism, gelozie, calm, compasiune, generozitate, frustare sau ganduri suicidare.
Specialistii bhutanezi au mers atat de departe incat au folosit cateva formule matematice prin care au reusit sa reduca fericirea la cele mai mici componente ale sale. Astfel, dimensionarea include cateva ecuatii:
= 1-(.25s.03125s.000625s0)
= 1-.281875
= .718
La fiecare doi ani, acesti indicatori sunt folositi pentru evaluarea periodica a starii de fericire la nivel national prin intermediul unor chestionare adresate populatiei. Fie ca este o forma de autoaparare fata de efectele negative ale globalizarii si de pastrare a identitatii culturale, fie ca este una dintre cele mai indraznete initiative din istoria unui stat atat de mic, dar cu un deziderat atat de mare, Bhutanul ramane o insula despartita de lumi si civilizatii stravechi, zbatandu-se sa supravietuiasca colapsului financiar printr-o inedita ecuatie a fericirii nationale.
