» Ungaria se confrunta de un an si jumatate cu un val fara precedent de violente impotriva comunitatii rome: cinci persoane au fost ucise in atacuri cu arme de foc si dispozitive incendiare.
» Autorii atacurilor rasiste nu au fost inca identificati. Predicatorii urii sunt insa tot mai activi in peisajul politic ungar. Partidul Jobbik si bratul sau armat, Garda Maghiara, cresc in sondaje promitand sa apere Ungaria de "crimele parazitilor tigani".
Parlamentul Ungariei a oficializat luna trecuta finalul prezentei lui Ferenc Gyurcsany in fruntea guvernului de la Budapesta, instalandu-l in functia de premier pe Gordon Banjai. Schimbarea la varf a incheiat unul dintre cele mai tensionate mandate prim-ministeriale din istoria postcomunism a Ungariei. Inca dinainte de izbuncnirea crizei economice globale, "era" Gyurcsany a fost marcata de dificultati economice, de radicalizarea opozitiei de centru dreapta si polarizarea inerenta a vietii politice ungare.
Cel mai ingrijorator fenomen al tumultuosului mandat Gyurcsany il constituie insa inmultirea atacurilor de tip rasist impotriva romilor si ascensiunea unei opozitii fara nici o ancora in democratia Europei secolului XXI.
La inceputul anului, extrema dreapta a castigat 8% din sufragii intr-unul dintre districtele Budapestei, promovand o intoleranta agresiva fata de comunitatea roma. Ascensiunea noilor predicatori ai urii in Ungaria a avut nevoie de numai sase ani. Criza economica poate accelera acest proces.
Lupii tineri ai extremismului
Dupa declinul Partidului Justitiei si Vietii, MIEP – formatiunea fondata in 1993 de antisemitul Isvan Csurka, un extremist "de moda veche" care descoperea oriunde isi intorcea privirea "comploturi ale finantelor everiesti" –, stafeta a fost preluata de o noua generatie, mai militanta si mai agresiva.
In 2003, Comunitatea Tineretului de Dreapta, organizatie studenteasca formata cu un an in urma, ia forma unui partid politic numit Miscarea pentru o Ungarie mai Buna, sau Jobbik, potrivit numelui simplificat din limba maghiara. Obiectivul declarat al formatiunii autodefinite "national-crestina" era "finalizarea schimbarii de regim si construirea unei societati mai echitabile decat cea din prezent".
Prin "schimbarea de regim" membrii Jobbik intelegeau, ca si Fidesz – dreapta moderata ungara –, detronarea finala a regimului comunist, care in prezent s-ar fi deghizat in socialism si liberalism, si impunerea "adevaratelor valori" pierdute in tumultul istoriei recente de natiunea maghiara. Daca "adevaratele valori" ale natiunii au ramas destul de vag definite, metodele prin care Jobbik a ales sa le apere au devenit rapid un element jenant pentru Ungaria europeana.
Populismul de tip religios, cu instalarea de cruci in majoritatea localitatilor Ungariei – in special in zonele rurale care constituie fieful electoratului de dreapta –, a fost urmat de vandalizari asumate ale institutiilor pe care Jobbik le considera a "ofensa morala publica". Publicitatea obtinuta prin astfel de actiuni s-a dovedit insa insuficienta la alegerile din 2006, in care Jobbik si aliatul de circumstanta MIEP rateaza intrarea in Parlement.
Minciunile lui Gyurcsany – Balonul
Fiascoul electoral este urmat insa foarte repede de un moment politic important, care a marcat polarizarea politicii maghiare si a adus o nesperata bula de oxigen extremei drepte ungare. Aparitia deja celebrei inregistrari in care premierul Gyurgsany recunostea ca socialistii au castigat scrutinul, mintind electoratul cu privire la situatia dezastruoasa a economiei, poate fi considerata noul start al extremismului de dreapta in Ungaria.
Protestele de strada maraton care au urmat au fost acaparate politic de Fidesz, opozitia de centru dreapta, care adopta o linie radicala, cerand demisia guvernului socialist, dar si o atitudine ambigua fata de extrema dreapta, de care refuza sa se delimiteze clar. In timp ce Fidesz isi asuma rolul de lider al protestelor pasnice, simpatizantii Jobbik si MIEP, precum si galeria echipei de fotbal Ferencvaros, cunoscuta pentru vandalism si atitudinea rasista, recurg la forme de protest de o violenta extrema. Atacurile acestora asupra parlamentului si ocuparea temporara a televizinii s-au soldat cu sute de raniti in randul manifestantilor si in cel al fortelor de ordine.
Simbolurile unui regim criminal
Un an mai tarziu, platforma politica a Jobbik este pusa pe hartie. Printre prioritati de tip anticapitalist precum renationalizarea intreprinderilor privatizate, programul include "oprirea imigratiei masive a grupurilor inapte pentru asimilare sociala".
Cum Ungaria nu a fost niciodata un magnet pentru imigranti, termenul "grupuri inapte pentru asimilare" devine limpede intr-un alt paragraf al programului, care vizeaza infiintarea unor unitati speciale de politie care sa lupte impotriva "crimelor tiganesti".
Si pentru ca viziunea discrimnatorie si intoleranta rasiala incluse in aceasta formulare sa nu mai ridice nici un dubiu, Jobbik alege sa ceara in platforma-program si recunoasterea ca simbol national ungar a drapelului striat al Dinastiei Arpad.
Stindardul medieval fusese compromis insa in anii celui de-al doilea razboi mondial de regimul criminal al Partidului Crucilor cu Sageti (octombrie 1944-ianuarie 1945), care in numai patru luni a ucis, conform istoricilor, peste 15.000 de evrei si a deportat catre lagarele de concentrare naziste alti circa 80.000.
Cosmarul democratiei ungare avea sa se materializeze insa cateva luni mai tarziu, o data cu punerea in aplicare a unui alt obiectiv al programului Jobbik.
In august 2007, ia fiinta Garda Maghiara – grupare paramilitara pentru "apararea natiunii ungare", alcatuita dupa modelul temutului Schutzstaffel (SS), abominabila forta paramilitara a regimului national-socialist german.
