Mesajul a fost incifrat de un artist plastic, fara pregatire speciala in domeniul informatiilor, cu metode perimate, folosite de agentiile de spionaj inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Sculptura care il contine se afla de 20 de ani chiar sub nasul celor mai buni criptologi ai Americii, fiind instalata in curtea sediului central al CIA, cea mai importanta agentie de informatii a Statelor Unite. Cu toate acestea, nici pana azi nimeni nu a reusit sa sparga codul pentru a afla intregul mesaj ascuns de sculptorul James Sanborn in opera "Kryptos".
Ansamblul sculptural, compus dintr-o placa ondulata de cupru in care este perforat mesajul incifrat, mai multe tablite inscriptionate in codul Morse, o fantana si un cadran de busola, este instalat din 1990 in curtea complexului CIA din Langley, Virginia. In 1988, cand agentia a decis sa-si extinda sediul cu o noua cladire, James Sanborn a primit contractul pentru piesa decorativa pe care functionarii CIA o doreau instalata in curtea interioara ce urma sa se formeze.
Pentru ca opera trebuia sa reflecte spritul si activitatea agentiei, Sanborn si si-a botezat lucrarea "Kryptos", termenul din greaca veche pentru "ascuns", care a dat numele criptologiei, stiinta incifrarii si descifrarii mesajelor. Ceea ce a pus CIA si specialistii sai intr-o lumina extrem de nefavorabila a fost insa cealalata alegere a lui Sanborn, cea care justifica numele. El a decis ca lucrarea sa contina un mesaj cifrat – o meditatie asupra naturii intrinsece a secretului si a iluziei adevarului.
In momentul in care a inceput lucrarea, Sanborn nu stia mare lucru despre aceasta stiinta si, de aceea, CIA i l-a pus la dispozitie pe Ed Scheidt, proaspat pensionar al Centrului de Criptologie al agentiei. Din motive de securitate, fostii superiori ai criptologului pensionar i-au impus insa acestuia sa pastreze secretul asupra metodelor de incriptare folosite CIA. "Mi s-a reamintit obligatia de a pastra secretele agentiei: «stii, nu-i dezvalui metodele curente. si nu crea nici un cod pe care tu nu poti sa-l spargi. Dar, in acelasi timp, ceva care sa reziste un timp (incercarilor de descifrare – n.n.)»", explica fostul specialist al spionajului american, citat de wired.com.
Date fiind constrangerile impuse de CIA, Scheidt a evitat domeniul criptologiei moderne, care foloseste computere puternice, algorimti de incifrare complecsi si chei matematice elaborate, si i-a oferit lui Sanborn cunostinte numai cu privre la tehnicile de incriptare folosite de la sfarsitul secolului trecut pana la inceputul celei de-a doua conflagratii mondiale. Pe atunci, agentii foloseau creionul si hartia pentru a coda mesajele secrete, aplicand metode alfabetice precum substitutia poliaflabetica si transpozitia sau matricele comutante din matematica.
Dupa sesiunea de pregatire, Sanborn a optat pentru o combintie de sisteme de incriptare cu care a codificat cele patru parti ale mesajului sau, fara a-i dezvalui insa cheile codurilor lui Scheidt. "Am prognozat ca primele trei sectiuni vor fi descifrate in cateva saptamani, poate luni", isi aminteste criptologul pensionar. Cea de-a patra sectiune, dublu incifrata, ar fi urmat sa reziste mai putin de sapte ani, conform previziunilor lui Scheidt.
In realitate, angajatii CIA au avut nevoie de opt ani numai pentru descifrarea primelor trei pasaje ale mesajului, codate prin substitutie polialfabetica si transpozitie. Cea de-a patra sectiune, formata din 97 de caractere, ramane si azi de nepatruns, in ciuda eforturilor specialistilor CIA, dar si a criptologilor amatori pentru care mesajul inclus in "Kryptos" a devenit un fel de piatra filosofala a hobby-ului.
"Puterea secretului este totul", explica Sanborn, care, astazi, la varsta de 63 de ani, pastreaza inca secretul solutiei si povesteste amuzat nenumaratele tentative prin care diversi criptologi – profesionisti sau amatori – au incercat sa-i smulga, chiar si prin intimidare, macar un indiciu privind solutia. Amintindu-si de telefoanele de amenintare primite de la cei coplesiti de frustrarea provocata de sectiunea a patra, Sanborn sustine ca nici daca ar fi torturat nu ar putea oferi multe indicii pentru ca, dupa 20 de ani, nu mai tine minte pe dinafara nici cheia si nici mesajul in clar din sectiunea a patra. "Intr-un fel, as prefera sa mor stiind ca (cifrul – n.n.) nu a fost spart. O data ce o opera de arta isi pierde misterul, a pierdut tot."
