Sterling Resources a incheiat un acord de finantare de cinci milioane de dolari, destinat si operatiunilor din Romania, cu firma Canaccord Capital Corporation, care s-a numarat, in 2007, printre intermediarii unei majorari de capital a Gabriel Resources, proprietarul Rosia Montana Gold Corporation, informeaza Mediafax.
Sterling si Gabriel Resources, ambele inregistrate in Canada, au un actionar comun, fondul canadian de investitii Sprott Asset Management, care are actiuni si la Carpathian Gold, firma de extragere a aurului, cu concesiuni in Romania si Ungaria. Concesiunea din Romania este situata in Muntii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Rosia Montana.
Canaccord Capital Corporation va subscrie integral intr-o emisiune de obligatiuni securizate derulata de Sterling Resources, in urma careia compania de petrol si gaze va incasa cinci milioane de dolari, se arata intr-un comunicat publicat marti de Sterling.
"Sterling urmeaza sa utilizeze incasarile nete din aceasta emisiune pentru finantarea prgoramelor de explorare si evaluare in sectiunea britanica a Marii Nordului si in Romania, precum si pentru alte scopuri la nivel corporatist", anunta firma canadiana.
Gabriel Resources a derulat, in aprilie 2007, o oferta publica de actiuni in urma careia a obtinut 128 milioane de dolari, fonduri destinate, potrivit companiei, finantarii proiectului Rosia Montana.
Canaccord Capital Corporation s-a numarat printre intermediarii operatiunii.
Sterling detine, din 1992, drepturile de explorare a doua perimetre petrolifere si gazeifere din Marea Neagra, conditionate, prin contractul incheiat in urma cu 17 ani, de impartirea productiei cu statul roman.
Guvernul Tariceanu a hotarat, in 12 noiembrie 2008, printr-un act aditional la acordul petrolier incheiat cu Sterling, concesionarea perimetrelor XIII Pelican si XV Midia din Marea Neagra catre compania canadiana.
Curtea Internationala de Justitie a decis, la inceputul lunii februarie a acestui an, ca Romaniei ii revine aproape 80% din teritoriul disputat cu Ucraina in procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagra.
Ulterior deciziei Curtii, transformarea acordului cu firma Sterling dintr-unul de explorare intr-unul de exploatare si plata unor redevente a devenit subiect de controversa politica, transferata in plan public. Subiectul acestei dezbateri este suspiciunea ca statul roman, prin intermediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), a cedat Sterling resursele de petrol si gaze din cele doua perimetre inainte de a fi cunoscuta decizia Curtii de la Haga.
