Un studiu stiintific realizat la Universitatea din Bonn, Germania, dovedeste ca banii actioneaza asupra creierului uman asemeni drogurilor, si ca ajunge sa ne imaginam doar ca primim un salariu mai mare, pentru ca organismul nostru sa fie stimulat.
Cercetatorii au descoperit ca atunci cand ne gandim la bani, este stimulat centrul recompensei din creier, care este implicat in declansarea senzatiei de placere – si ca intensitatea placerii generate de creier este direct proportionala cu marimea salariului, chiar daca este vorba doar despre un salariu imaginat.
Pana aici, nimic cu adevarat surprinzator, se confirma niste concluzii trase pe cale empirica. Surprinzator cu adevarat este insa faptul ca aceste concluzii raman valabile chiar si atunci cand obiectele pe care dorim sa le cumparam costa mai mult, cum este cazul in periade de inflatie ridicata, cand puterea de cumparare reala scade.
Rezultatele acestui studiu sugereaza ca creierul uman este susceptibil din nastere la iluzia bogatiei pe care o pot aduce banii. In terminologia stiintelor economice, acest fenomen se numeste “iluzia banilor”: oamenii fac o fixatie pentru cantitatea nominala a banilor, in defavoarea puterii reale de cumparare. Unii economisti au emis ipoteza ca oamenii se comporta irational in privinta salariilor, fiind mai multumiti de cresteri salariale mai mari in perioade de inflatie mare, decat de majorari mai mici in perioade de inflatie scazuta.
Cercetatorii germani par sa fi dovedit acum ca mai multi bani genereaza, intr-adevar, aceleasi senzatii de recompensa care sunt generate de comportamentele irationale sau patimase, chiar si atunci cand puterea de cumparare a salariilor mai mari este redusa mult de inflatie.
Un colectiv condus de profesorul Armin Falk de la Universitatea din Bonn a gasit sprijin stiintific pentru teoria conform careia “iluzia banilor” este intrinseca creierului uman. Profesorul a examinat activitatea cerebrala a 18 voluntari care au fost supusi unor teste presupunand salarii si preturi diferite.
Voluntarii au fost pusi sa “isi castige” salariile (virtuale) executand o serie de operatiuni pe calculator. Au existat doua niveluri ale salariilor, unul fiind cu 50% la mai mare decat celalalt. “Banii” astfel castigati puteau fi cheltuiti pe marfuri din doua cataloage identice ca sortiment, exact aceeasi marfa, dar preturile dintr-unul erau cu 50 la suta mai mari decat preturile din celalalt catalog.
Toti voluntarii aveau, practic, aceeasi putere de cumparare, indiferent de salariul castigat. Activitatea cerebrala a voluntarilor, monitorizata cu ajutorul tomografelor, a aratat, insa, ca centrele recompensei erau mult mai active atunci cand erau stimulate de ideea salariului mai mare.
“Iluzia banilor inseamna ca o crestere a veniturilor este resimtita pozitiv chiar si atunci cand preturile au crescut cu acelasi procentaj, iar puterea de cumparare a ramas, in realitate, aceeasi” – explica profesorul Armin Falk.
Alte studii au aratat ca oamenii sunt mai bucurosi atunci cand le creste salariul cu 5%, cand inflatia este de 4%, decat atunci cand salariul creste cu 2 procente, atunci cand inflatia este foarte mica. Aceste studii s-au bazat insa pe completarea unor chestionare, nu pe scanarea creierului in timp real.
