Dezbaterile "R.l." privind cauzele care au facut din Romania tara fara autostrazi au demonstrat recent ca fostele guverne nu au luat niciodata in serios aceasta directie cu potential urias de dezvoltare. Totusi, ceea ce a urmat dupa decembrie 1989 a aratat ca pot exista castigatori si in aceste conditii: e vorba de oameni de afaceri care au revenit din strainatate pentru a obtine contracte de consultanta si studii de fezabilitate platite de guverne care nu stiau la ce le vor folosi. Unul dintre principalii beneficiari ai sistemului a fost un american de origine romana, Michael Stanciu.
Prin compania sa, Search Corporation, a studiat fezabilitatea unor proiecte de autostrazi inca de la inceputul anilor ’90, cu mult inainte ca statul roman sa aiba banii necesari si o strategie clara in acest domeniu. In prezent, societatea americanului Stanciu prospera din implicarea in realizarea centurilor ocolitoare pentru cinci municipii, dar si din reabilitarea de drumuri nationale. Mai mult, la solicitarea guvernelor trecute, firma lui Stanciu a castigat si din proiectele de drumuri expres care, in actuala guvernare, nu mai intereseaza insa pe nimeni. Asta, chiar daca patronul romano-american spune deschis, in interviul pe care "Romania libera" il publica astazi, ca drumurile expres sunt o alegere proasta.
In Romania ultimilor 20 de ani, ritmul cu care s-au inaugurat tronsoane de autostrazi a fost de doar opt kilometri pe an. Astfel, tara noastra si-a adjudecat un ultim loc greu de parasit in clasamentul oficial al Uniunii Europene. Daca totusi autostrazi nu s-au construit, studii de fezabilitate s-au facut inca din 1990. Iar statul a platit bani grei, desi nu avea el insusi cunostinta cand si cum exact le va folosi.
Unul dintre principalii beneficiari ai acestor contracte a fost un american de origine romana, Michael Stanciu. Prin compania sa, Search Corporation, a studiat fezabilitatea unor proiecte de autostrazi cu mult inainte ca statul roman sa stie ce va face cu ele. La solicitarea guvernelor, angajatii lui Stanciu au studiat si traseele pentru mai multe drumuri expres. Asta, chiar daca patronul romano-american este transant cu privire la oportunitatea lor, dupa cum o demonstreaza interviul acordat "Romaniei libere": "Eu nu sunt un sustinator al acestor solutii. Romania are nevoie de autostrazi".
Bani din drumuri imaginare
Search Corporation este una dintre cele mai importante firme autohone de consultanta si proiectare care au beneficiat de contracte cu statul pe proiecte de infrastructura rutiera. Infiintata de Michael Stanciu, un american de origine romana, revenit in tara imediat dupa 1989, compania are un portofoliu considerabil de parteneriate controversate cu statul. Primul episod s-a derulat o data cu asocierea acesteia cu IPTANA (fostul Institut de stat de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene), dupa ce defunctul FPS ar fi fixat un pret derizoriu pentru actiunile companiei de stat. Totul se intampla in 1991, cand s-a pus pe picioare o societate mixta, Iptana-Search, in care capitalul american reprezenta 51%, iar cel romanesc 49%. In 1999 insa, cei doi actionari s-au separat, dupa ce angajatii Iptana au cumparat actiunile de la americanii lui Stanciu.
Un proiect, doua plati
Polemicile au aparut o data cu realizarea a doua studii de fezabilitate pentru acelasi proiect: autostrada Transilvania. Primul studiu a fost predat statului roman in 1991, de catre IPTANA. Dupa 13 ani, guvernarea PSD a incredintat, fara licitatie, construirea segmentului Transilvania catre gigantul american Bechtel. si tot atunci s-a decis ca mai este nevoie de un studiu de fezabilitate. Factura, aproape un milion de dolari ar fi fost achitata de statul roman. De aceasta data, autorul studiului a fost compania Search Corporation, a carei munca nu a diferit prea mult de cea prestata de IPTANA, fostul sau asociat, in 1991.
Coincidentele au curs in lant. Asa cum a relatat presa vremii, coordonatorul proiectului efectuat de Iptana in 1991, inginerul Mircea Petre Georgescu, era, in 2004, angajat al Search Corporation. "In mare masura proiectul a ramas acelasi. De fapt, Iptana a facut in 1991 un studiu de amplasament pentru autostrada, iar, in general, culoarele au ramas aceleasi", declara Georgescu. O alta disputa care a implicat numele Search Corporation a fost legata de studiul de fezabilitate al Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, cand constructorul a acuzat consultantul ca studiul nu corespunde realitatii de pe teren.
Totusi, in timpul ministeriatului lui Ludovic Orban, Search si-a adjudecat licitatiile pentru proiectarea drumurilor expres Pitesti-Craiova (12 milioane de euro, fara TVA), Sebes-Turda (4,97 milioane de euro) si drumul expres legatura rapida la Drumul Nordului (2,24 milioane de euro).
In acest moment, documentatia pentru care statul roman a platit zeci de milioane de lei nu mai foloseste la nimic. Noua guvernare, prin ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, nu mai agreeaza drumurile expres, drept pentru care proiectele au fost recent inghetate. Conform ziarului "Cotidianul", CNADNR a platit, in ultimii doi ani, 126 de milioane de lei pentru elaborarea unor studii de fezabilitate, liste cu cantitati de materiale si activitati de consultanta, devenite inutile in guvernarea Boc.
Michael Stanciu a infiintat Search Corporation in urma cu 19 ani, iar din octombrie 1990 a sosit la Bucuresti, convins fiind ca in Romania acelor ani isi putea dezvolta afacerea. In anii ’80, Stanciu a absolvit Facultatea de Constructii a Universitatii Oklahoma. Ulterior, a activat in domeniul in care s-a specializat, ocupand diverse pozitii in mai multe companii din SUA.
»Romania libera: Pentru cate drumuri expres a realizat Search Corporation studii de fezabilitate si cat au costat?
Michael Stanciu: Search Corporation a castigat licitatiile publice pentru trei studii de fezabilitate si serviciile de consultanta aferente construirii de drumuri expres. As dori sa-mi clarific pozitia privind drumurile expres. Costul unui kilometru de drum expres, in functie de amplasament si de conditiile geo-morfologice, este in jur de 85% din costul unuia de autostrada. Din acest motiv, eu nu sunt un sustinator al acestor solutii in situatia in care Romania are nevoie de autostrazi.
In opinia mea, pe care, la vremea respectiva, am comunicat-o autoritatilor, solutia optima este de a construi prima cale a viitoarei autostrazi, care are un cost in jur de 55% din costul total al autostrazii, a doua cale putandu-se completa in momentul in care traficul o cere. Bineinteles ca orice constructie de drumuri noi este benefica programului de infrastructura rutiera. Neconstruirea de drumuri si autostrazi costa Romania cu mult mai mult decat constructia lor.
»R.L.: S-a vehiculat in presa ca studiul de fezabilitate pentru autostrada Transilvania, realizat de Search Corporation, a costat un milion de euro si ca un prim studiu ar fi fost facut inca din 1991 de IPTANA. Prima plata facuta de Ministerul Transporturilor catre IPTANA a fost in anii ’97-’99. Proiectul abandonat a fost reluat de executivul PSD, care ar fi platit inca o data aceluiasi grup de firme pentru servicii identice.
M.S.: Din 1999 nu mai exista interese economice comune intre Iptana si Search Corporation. Actualmente, suntem doua firme concurente. stiu ca, la inceputul anilor ’90, Iptana a facut un studiu de prefezabilitate pentru acest coridor. Search Corporation nu a avut nici un fel de implicare in aceasta lucrare. In 2004, s-a scos la licitatie de Administratia Nationala a Drumurilor studiul de fezabilitate pentru acest coridor. Licitatia a definit 3 sectoare, Brasov-Targu Mures, Targu Mures-Ogra si Ogra-Nadlac, fiecare sector fiind concurential.
In urma licitatiei, Search Corporation a castigat sectorul Brasov-Targu Mures. Data fiind perioada lunga de timp din momentul realizarii studiului de pre-fezabilitate si cel al licitarii studiului de fezabilitate, este de inteles ca erau motive pentru un nou studiu: informatiile geomorfologice, noi dezvoltari urbane si rurale, evolutia traficului, cerintele protectiei mediului, analizarea indicilor de fezabilitate etc. Este o informatie gresita ca acest studiu a costat un milion de euro, iar Search Corporation nu a fost platita niciodata de doua ori pentru acelasi studiu. Studiul facut de Search nu are la baza nici o informatie din studiul de pre-fezabilitate realizat de Iptana, datele de acolo fiind depasite.
»R.L.: In ce proiecte pe infrastructura sunteti implicat acum?
M.S.: In zona de drumuri, suntem implicati in realizarea centurilor ocolitoare a oraselor Brasov, Bacau, Sibiu, Oradea, Iasi si in reabilitarea catorva sute de km de drumuri nationale. Am finalizat anul trecut proiectarea unui sector de drum din Autostrada Transilvania (3A), iar acum lucram la un altul, sectorul (1C). Legat de acest contract, precizez ca CNADNR este clientul nostru, si nu compania Bechtel.
»R.L.: Cum s-a remediat situatia pe tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei, dat fiind faptul ca studiul de fezabilitate facut de compania dvs. nu a concordat cu situatia de pe teren?
M.S.: Afirmatia ca studiul de fezabilitate nu a concordat cu situatia de pe teren este incorecta. Studiul de fezabilitate contine toate solutiile in baza studiilor de teren efectuate. Din cunostintele mele, constructorul, din motive tehnologice, a dorit sa schimbe anumite solutii si, avand in vedere ca el este si proiectantul proiectului tehnic si detaliilor de executie, poate face acest lucru cu acordul beneficiarului. Faptul ca el a schimbat anumite solutii din studiul de fezabilitate nu inseamna ca solutiile acelea au fost gresite. Search Corporation sustine in continuare acele solutii. z