De la instalarea in functie, ministrul Turismului a lansat mai multe proiecte, dar pana acum nici unul dintre acestea nu a avut vreo evolutie palpabila.
Ianuarie 2009:
– turism monahal in Bucovina
– turism balnear in Bucuresti
– extinderea sezonului turistic pe litoral.
Februarie 2009:
– acordarea tichetelor de vacanta pentru salariati
– partii de schi in Muntii Arieseni si Parang
– centre turistice si balneare in Harghita si Covasna
– refacerea "Drumului vinului" (proiect de promovare a turismului viticol)
– statiune turistica la Vartop (Muntii Apuseni)
– licitatie pentru crearea unui brand turistic national
– croaziere pe Dunare.
Martie 2009:
– integrarea Baniei in turismul national
– promovarea mitului "Dracula"
– vacante de Paste in Bucovina
– includerea Deltei Dunarii intr-un tur european.
Romania are musai nevoie de un brand turistic. Deocamdata nu stie care. Elena Udrea recunoaste ca Bulgaria face concurenta puternica turismului romanesc, prin serviciile de o calitate mai buna.
Daca eficienta s-ar masura in declaratii de intentie, probabil ca Elena Udrea ar putea fi considerata un ministru performant. In cele trei luni care au trecut de la preluarea mandatului, Udrea a vorbit mult si la modul general despre numeroase proiecte de relansare a turismului autohton, fara insa a demonstra ca stapaneste vreunul. Din acest motiv, declaratiile sale au inceput sa fie privite cu neincredere de oamenii de turism din Romania. "Uneori ma simt coplesita de cate am de facut si nu stiu de unde sa incep. Daca ne concentram asupra litoralului, nu putem lasa deoparte turismul de munte. Daca ne uitam mai atent la Delta, nu putem neglija circuitele culturale", a recunoscut ministrul intr-un interviu acordat "Romaniei libere". Chiar si in aceste conditii insa Udrea este optimista: Bucurestiul va deveni statiune balneara, Bucovina monahala va fi foarte cautata de turisti, muntii se vor umple de partii, iar Vama Veche urmeaza sa fie stramutata.
"Tot mai multi romani isi vor petrece vacantele in Bulgaria"
» "Romania libera": Care dintre ramurile turismului intruneste standardele occidentale?
Elena Udrea: Punctual, in fiecare dintre ramuri se pot gasi locatii care se apropie de un turism competitiv. Dar cand iesi din respectivul hotel realizezi ca e vorba de un caz singular, ca statiunea e depasita. In turismul balnear sunt cateva investitii bune, dar restul structurilor de primire sunt degradate si proprietarii nu doresc sa le modernizeze. Pe litoral, inconvenientul il reprezinta sezonul foarte scurt, dar si preturile mari practicate, care se bazeaza pe un argument foarte logic: au o cerere atat de mare incat nu au de ce sa coboare pretul. Din punctul de vedere al ministerului si al Romaniei, ar fi ideal sa largim sezonul si sa primim mai multi turisti straini. Suntem competitivi pe turismul cultural. Pentru ca obiective de vizitat sunt in zonele unde se face si agroturism, cum ar fi Bucovina.
» "R.l.": De ce aleg romanii litoralul bulgaresc?
E.U.: Exista un segment de turisti care aveau un obicei de a veni la mare in Romania pentru ca le era mai la indemana, se deplasau cu familia, oricat de numeroasa ar fi fost. De cand Bulgaria a devenit un competitor prin calitatea serviciilor, acesti turisti au inceput sa se reorienteze catre bulgari datorita preturilor mai convenabile pe care le gasesc acolo. Din pacate, din ce in ce mai multi romani vor alege sa-si petreaca vacantele in Bulgaria.
» "R.l.": Puteti face presiuni pentru a indrepta aceasta tendinta?
E.U.: Ne este foarte greu sa-i determinam pe hotelierii romani sa scada preturile. O solutie ar fi sa-i obligam sa largeasca sezonul din mai pana in octombrie. Acum, ei nu simt nevoia sa isi promoveze ofertele in strainatate pentru a aduce turisti. Le sunt suficiente doua luni de incasari in sezonul de varf pentru a-si permite sa tina hotelurile inchise in restul timpului. Ei se pregatesc sa faca fata afluentei de turisti romani. Vrem sa ii atragem si pe turistii care nu vin doar sa se bronzeze, pentru ca, in multe locuri de pe litoral, daca nu faci plaja nu ai ce altceva sa faci. Daca iesi afara din hotel nu e foarte placut sa intalnesti numai caini comunitari si mizerie. De aceea, vom organiza diverse evenimente. Imaginea aceea cu litoralul romanesc plin de seringi si de peturi, iar doi turisti rebegiti stau si spun ce ingrozitor e aici trebuie schimbata.
Dracula fara "land"
» "R.l.": De ce nu avem o cultura "all-inclusive"?
E.U.: Nu avem personal calificat. Oamenii din turism nu pot sa munceasca doua luni pe litoral si sa stea zece in somaj. Trebuie sa gasim solutii pentru a-i tine mai mult pe litoral si apoi sa ii angajam pe timpul iernii undeva, pentru a nu-i pierde.
» "R.l.": Ar putea avea Romania un clip de promovare la posturile TV straine?
E.U.: Suntem in negocieri. Daca ar fi sa aleg o destinatie, as promova Bucovina sau Delta. Sau Romania integral, pentru ca avem o mare varietate de destinatii: munte, croaziere pe Dunare, litoral, rafting, circuite de ciclism, manastiri, orase medievale. Incercam sa gasim un clip potrivit care sa promoveze Romania ca tara turistica, dincolo de anumite locuri anume. Pana la sfarsitul anului, vom avea brandul turistic al tarii.
» "R.l.": Mai poate Dracula aduce turisti ?
E.U.: Da. Nu va mai fi un brand turistic national, dar asta nu inseamna ca nu poate fi vandut strainilor. Trebuie infatisat nu doar ca un simplu vampir care te sperie. Legenda o avem, trebuie doar pusa in context pentru a crea o poveste fascinanta. La Targul de Turism de la Madrid am putut vedea cat de buni cunoscatori ai acestui mit erau. Vom promova acest mit atractiv si diferit prin crearea unei povesti fascinante. Dar fara "Dracula Land".
» "R.l.": Prezentarea Romaniei oscileaza intre mici, mamaliguta si ospitalitate.
E.U.: Este o prezentare prea simpla. Trebuie sa ne revindem altfel si avem cu ce sa o facem. Romania e mai mult decat o mancare. Exista si tari care sunt destinatii culinare, dar la noi strainii pot aprecia multe alte lucruri.
"Unii au primit hoteluri si le tin intr-o stare deplorabila"
» "R.l.": La Caciulata, in luna februarie majoritatea marilor hoteluri erau inchise, altele nu aveau apa calda si caldura.
E.U.: Vom incepe o actiune de control la aceste hoteluri si le vom inchide daca nu sunt indeplinite conditiile de primire a turistilor
O mare parte din infrastructura turismului balneo s-a privatizat in favoarea unora care nu au avut nici un interes sa o modernizeze si care o pastreaza intr-o stare deplorabila, sau a ajuns ipoteca pe la banci.
O alta parte din hoteluri au ajuns la sindicate, care nu investesc in modernizarea lor, multumindu-se sa traiasca din turistii pe care ii trimit casele de pensii si intreprinderile de stat. E mult prea putin. Probabil ca daca nu s-ar mai subventiona turismul balnear, aceste hoteluri s-ar inchide.
» "R.l.": Ce se mai intampla cu proiectul de transformare a Bucurestiului in statiune balneara?
E.U.: Discutam cu cei care au licenta de exploatare pe izvoarele termale. Ministerul este interesat sa devina partener pentru realizarea unui centru balnear cu baza de tratament in regim public-privat. Daca nu cadem de acord cu acesti parteneri, vom gasi o solutie sa ridicam independent acest centru, pentru a crea un model. Pornind de aici, ne vor urma si altii din mediul privat.
» "R.l.": V-ati gandit la un buget?
E.U.: Ministerul are bani de cheltuit. Ar putea suporta singur refacerea infrastructurii in "balneo", daca ea ar fi de stat.
» "R.l.": I-ati spus ministrului Berceanu ca nu se poate face turism fara drumuri bune?
E.U.: El stie foarte bine asta. Sunt 10 miliarde de RON care urmeaza sa fie investite in infrastructura. Incercam sa ne orientam – daca se face mai repede autostrada catre Brasov, incercam sa investim in zona aceea. Romania are una dintre cele mai mari retele de aeroporturi interne din Europa, care ar mai trebui modernizate.
» "R.l.": Este Valea Prahovei scumpa si supraevaluata?
E.U.: Nu vreau ca Romania sa devina neaparat o destinatie ieftina, dar trebuie sa existe un raport corect calitate-pret.
Pe Valea Prahovei este foarte aglomerat pentru ca nu s-au creat destinatii alternative. Avem proiectul
"Schi in Carpati" tocmai pentru
a da in folosinta partii din alte zone. Foarte aproape de Bucuresti poti merge iarna in Arges sau Dambovita, dar trebuie investit.
"Nu stiu care e pretul corect pentru un pachet all-inclusive"
» "R.l.": Este suficient un pachet turistic care sa contina doar turul manastirilor?
E.U.: Nu. Facand acest circuit exista posibilitatea sa te cazezi intr-o pensiune, sa mananci "eco", poti vizita relieful zonei, poti face tratament balneo. Turul se poate completa cu alte produse turistice la fel de atractive.
» "R.l.": Care ar fi in Romania, fie la mare, fie la munte, pretul corect pentru sapte zile all-inclusive?
E.U.: Depinde. Mi-ar fi greu sa spun pentru ca nu lucrez in domeniul acesta. Unui turist daca ii ceri niste bani, el trebuie sa fie multumit. Pe litoral, preturile pe care le cer hotelierii trebuie sa acopere nu doar ceea ce se intampla in hotel, ci si ceea ce se intampla pe plaja si in oras. Una este sa dai o suma de bani pentru un hotel de cinci stele intr-o statiune de pe malul Marii Mediterane, si alta sa platesti cinci stele din Romania, unde daca iesi din hotel privelistea nu este prea incantatoare.
» "R.l.": Cati turisti veti aduce anual in Romania?
E.U.: E greu de spus. Anul trecut s-a vorbit de 3 milioane, ceea ce nu e rau, dar se poate mai mult. Se spune ca turismul contribuie la buget cu 3%. Cred ca in 2012 vom ajunge la 6%. Tinta este sa urcam la 10%.
» "R.l.": Ce veti face cu Vama Veche?
E.U.: Vrem sa amenajam o plaja undeva inspre Delta, foarte simpla, si care sa devina o atractie pentru cei interesati de agro si eco-turism. Un loc unde cei care iubeau Vama sa se regaseasca. In opinia mea, Vama Veche este "kitschoasa".
