Cei care vor sa inceapa un regim de slabit pot sterge de pe lista uleiul de masline sau rosiile decojite, inlocuindu-le direct cu heringul sau chiftelutele. Acestea sunt doar doua produse recomandate in dieta scandinava, considerata mult mai sanatoasa si eficienta in comparatie cu dieta mediteraneana.
Nutritionistii care fac aceasta recomandare cred, de asemenea, ca un consum regulat de carne de ren, de pilda, ajuta foarte mult in lupta impotriva obezitatii. Profesorul Arne Astrup, o somitate in domeniu, conduce in prezent un proiect de dezvoltare pe baza stiintifica a asa-numitei "diete nordice", evaluat la 13 milioane de euro. Cercetatorul danez a declarat ca echipa pe care o coordoneaza incearca sa gaseasca o alternativa la dieta mediteraneana, care sa fie net superioara din punct de vedere al sanatatii si accesibilitatii. Specialistii sustin ca legumele specifice tarilor din nordul Europei – cum ar fi varza de Bruxelles si merele – contin niveluri mult mai ridicate de antioxidanti.
Potrivit studiilor cercetatorilor din Norvegia, fructele specifice acestei tari – afine, merisoare si mure – sunt o sursa naturala foarte bogata de acizi grasi omega-3. In combinatie cu antioxdantii, aceste alimente anihileaza moleculele periculoase pentru organismul uman care declanseaza bolile de inima, atacurile cerebrale sau cancerul.
In ultimele doua decenii, dieta mediteraneana este in mare voga, fiind cea mai des recomandata de catre nutritionisti. Piramida acestui tip de alimentatie recomanda un consum de 1-2 linguri de ulei de masline/zi. Acesta contine acizi grasi mononesaturati, motiv pentru care nu creste colesterelomia la nivelurile la care o face grasimea provenita de la animale. Mai contine vitaminele A, B1, B2, C, D, E si K, dar si fier. Are usor efect laxativ, este bun si pentru cei cu gastrita si ulcer, previne formarea litiazei biliare si este deosebit de benefic pentru cei cu boli de inima. Pe langa acestea, contine si antioxidanti, cu rol in intarzierea imbatranirii.
Legumele sunt un element-cheie in dieta mediteraneana, fiind sursa importanta de fibre, carbohidrati, vitamine si minerale. In diferite combinatii, sunt cele care dau gustul mancarii, fiind recomandabil sa fie consumate minim 5 portii pe zi, de preferinta crude, sub forma banalei salate. Carnea rosie nu lipseste din dieta mediteraneana, fiind o importanta sursa de vitamina B1, B12 si in special niacina, 100 g carne rosie asigurand un sfert din necesarul zilnic al acestei vitamine. Este bogata in fier,magneziu, zinc, potasiu, calciu si fosfor, asigurand mai bine de o treime din necesarul zilnic al acestor minerale. Lactatele si ouale fac, de asemenea, parte din dieta mediteraneana.
Dieta mediteraneana are la baza cereale integrale, legume, fructe, nuci crude (aici pot intra si migdale, alune de padure, caju, dar crude) peste, branzeturi fermentate, iaurt sau lapte fermentat (preferabil de capra) si ulei de masline extravirgin. Vinul rosu apare si el in cadrul acestei diete, fiind insa limitat la un pahar pe zi.
Profesorul Astrup, de la Universitatea din Copenhaga, aduce un argument impotriva acestei diete: "Exista evidente incontestabile ca grasimile animale nu sunt chiar asa de nocive, ci din contra, contribuie la asigurarea unui metabolism sanatos si echilibrat". El a explicat ca rata scazuta a cazurilor de obezitate din tarile scandinave se datoreaza in primul rand consumului inteligent de alimente cu un continut scazut de grasimi, dar care au, in schimb, un continut in proteine foarte ridicat – lactate, peste (pastrav, somon, cod si hering) ori carne slaba de vita sau de ren, toate fiind considerate produse traditionale scandinave. "Vrem sa introducem in randul publicului notiunea de dieta nordica, sa devina un trend sanatos, care sa demonteze mitul McDonald's sau altele similare, specifice erei fast-foodului.
Professor Astrup, presedintele Asociatiei Internationale pentru Studiul Obezitatii, a prezentat si beneficiile dietei Atkins, extrem de bogata in proteine, care ajuta la mentinerea greutatii obtinute dupa urmarea unui regim de slabit. In contrast, controversata dieta GI (dieta bazata pe indexul glicemic), se axeaza in special pe distinctia intre carbohidrati buni si rai, dar este cea mai periculoasa pentru cei care se tem ca vor pune la loc kilogramele date jos. Concluziile sale au la baza rezultatele unui studiu efectuat pe un lot de 250 de barbati si femei care au urmat cu strictete aceasta dieta timp de sase luni, iar apoi au inregistrat esecuri in mentinerea greutatii corporale obtinute prin dieta.
Teoria din spatele dietei GI este ca alimentele cu un index glicemic scazut furnizeaza incet dar constant zahar sangelui, ceea ce duce la senzatia de satietate, fara a mai fi nevoie sa apelam la snacksuri. Pe de cealalta parte, alimentele cu GI ridicat furnizeaza sangelui o cantitate mare de zahar, pe o perioada scurta de timp, senzatia de foame revenind rapid.
