In politica romaneasca toata lumea tinde sa fie ruda cu toata lumea. Lucrurile se intampla in doua feluri: prin invitarea neamurilor in sistem sau prin combinatiile cu cei care se afla deja acolo. De pilda, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a incurajat-o si stimulat-o pe fiica sa, Daciana Sarbu, sa intre in politica, sa devina deputat, apoi europarlamentar si cine stie in ce fotoliu se va mai propti, fiindca e tanara si constiincioasa. La randul ei, Daciana Sarbu s-a maritat cu Victor Ponta, colegul sau de partid, devenit recent ministru pentru relatia cu Parlamentul. Modelul a fost preluat de Viorel Hrebenciuc, care l-a experimentat impreuna cu fiul sau si fiica presedintelui. Experimentul a esuat, poate si din cauza ca fiul marelui aranjor statea departe de politica, in vreme ce fiica sefului statului nu se lasase inca descurajata de rautatile din jurul ei, sperand la o cariera cel putin la fel de infloritoare ca a Dacianei Sarbu.
Nu este doar o traditie politica strangerea rudelor in acelasi loc, ci si una institutionala. In diplomatia autohtona nu sunt doar multe cupluri, ci adesea si destui copii care urmeaza cu naturalete si poate cu talent carierele parintilor lor. In acest fel razbesc mai usor, sunt mai protejati si se pot dezvolta mai bine. Concursurile sunt pentru ei doar niste formalitati, nu doar fiindca sunt fiii, fiicele, nepotii sau nepoatele celor care au functii solide, ci si pentru ca ei au diplomatia in gene, au invatat-o de mici, apoi au fost trimisi la scoli bune. Altfel spus, in acest caz se trece totul in contul traditiei, nu al nepotismului. La fel se intampla adesea si la serviciile secrete, unde abilitatile specifice se mostenesc din tata-n fiu, sau in armata, unde doar initiatii stiu pe ce pedala sa apese pentru a ajunge in locurile cele mai caldute si mai bine platite.
Marile clanuri familiale se vad insa cel mai bine la universitatile autohtone, unde se strang mame, tati, copii, frati, surori, nurori si gineri. Familia reunita poate dicta conducerea unei facultati, poate schimba regulile universitatii sau poate elimina dusmanul comun. Membrii clanurilor se protejeaza, se promoveaza si cauta sa asigure perpetuarea familiei transformand facultatile si universitatile in propria casa pe care o mostenesc ulterior urmasii urmasilor lor.
Atunci cand familia este putin numeroasa, iar combinatiile matrimoniale nu o pot extinde in mod eficient, capul familiei are si alte solutii: cununa si boteaza. Aceste mijloace sunt larg raspandite in randul clasei politice autohtone, iar cu ajutorul lor pot fi rezolvate probleme complicate, de afaceri sau chiar de stat, pot fi asigurate loialitati sau poate fi schimbat chiar echilibrul intern. Asa se face ca Tariceanu este nasul lui Bogdan Olteanu, Duvaz al lui Basescu, Mitrea al lui Nicolicea, Dan Ioan Popescu al lui Mitrea etc.
Parlamentul Romaniei tinde sa devina o mare familie, in vreme ce Guvernul se straduieste, la randul sau, sa devina cat mai unit prin mijloace similare. Premierul, unul dintre putinii politicieni autohtoni curati, nu poate nici el rezista presiunilor familiei, mai cu seama cand e vorba de nepoata sa preferata, care nu l-a dezamagit nici pe vremea cand era primar la Cluj. Emil Boc spune ca e o ruda de gradul cinci, dar de fapt premierul se teme de increngaturile bucurestene si are mare nevoie de oameni de incredere in jurul sau, de aceea poate ca a incercat sa o strecoare si pe Mihaela.
Scandalul a pornit de la faptul ca amandoi poarta acelasi nume, dar in viata politica si sociala romaneasca exista cazuri mult mai scandaloase: Vasile Blaga, cand a preluat in 2005 portofoliul Internelor, si-a instalat nevasta pe un post de director in Ministerul Educatiei; Rodica Stanoiu, cand era ministrul Justitiei, si-a propulsat sotul la Curtea Constitutionala; Hildegard Puwak, cand era la Ministerul Integrarii, si-a integrat fata in institutie, iar zilele trecute cumnatul liderului PSD, Mircea Geoana, a fost numit sef la EximBank, o institutie de stat care ar putea juca un rol esential in perioada crizei.
