-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialAvioane de agrement construite la polul saraciei

Avioane de agrement construite la polul saraciei

Intr-una din cele mai inapoiate localitati din Romania, satul Valea Enei din judetul Neamt, un intreprinzator si-a deschis o afacere de succes. Vasile Procopie construieste aici avioane de agrement, de mici dimensiuni, pe care le vinde atat la export, cat si pe piata interna, cu preturi incepand de la 50.000 de euro. Afacerea merge bine chiar si in conditiile in care in zona nu exista nici un aerodrom, astfel incat intreprinzatorul trebuie sa-si duca aparatele pana la Suceava pentru a le testa. Vasile Procopie are o experienta in domeniu de 38 de ani,  s-a perfectionat in Germania si pana acum a construit 110 avioane de agrement "Wild Thing".

Cei peste 30 de kilometri care leaga soseaua europeana E85 de fabrica de avioane a lui Vasile Procopie, din satul nemtean Valea Enei, arata ca dupa un cataclism: un drum desfundat, in panta, pe care gramezile de pietris inca neimprastiat convietuiesc cu noroiul. In aceasta localitate uitata de lume, Vasile Procopie produce avioane de agrement care se vand in mai multe tari si care costa cel putin 50 de mii de euro bucata.

Pasiune din copilarie
In fata unei hale de productie din Valea Enei ne asteapta Vasile Procopie. Avionul din curte ne-a convins ca nu am gresit adresa. Printre bancurile de lucru se afla mai multe aeronave in diferite stadii de productie. Sunt toate avioane de agrement, din categoria ultrausoare. "Eu am pasiunea aceasta de copil, de la avioanele de hartie. Prin 1972, m-a luat mama de mana si m-a dus la scoala profesionala de la Sibiu, pentru ca toti spuneau ca trebuie sa plec mai departe, sa nu raman aici. La Sibiu am ajuns pentru ca doream sa fac electronica in domeniul aeronauticii. Am facut profesionala, dupa care m-am apucat de muncit, dar am continuat sa studiez. De la 14 ani si jumatate eram deja in productie. Faceam scoala, si practica o faceam direct in productie. Am facut Liceul industrial de aviatie la Bacau, la seral, de unde am fost repartizat la Bucuresti.

 

Am continuat cu scoala tehnica, in domeniul mecanicii de aviatie. Apoi in Germania, am si lucrat, am si facut studii, tot in domeniul acesta, am urmat o facultate in domeniu. Mai nou, am facut studii de marketing la Bucuresti", ne spune constructorul. Vasile Procopie si-a facut insa ucenicia chiar acasa. "Avem un atelier de foarte multi ani. Tatal meu este mester fierar si constructor, ceea ce nu era putin lucru inainte de ‘89. Eu am lucrat mai tot timpul in domeniul aviatiei civile, fara secrete militare, dar pentru o vreme am lucrat si in domeniul militar, in constructia de rachete", explica constructorul.

Din Germania, in satul uitat de lume din Neamt
Inainte de a se stabili in saracaciosul sat nemtean, Vasile Pricope a lucrat o vreme buna in Germania. "Din 2004, am revenit pe plaiurile natale, unde mi-am gasit un spatiu si unde a trebuit sa fac investitii. Sunt multe persoane plecate din aceasta comuna carora le este rusine sa mai vina inapoi. Insa eu am vazut civilizatia, ca am fost in Germania multi ani, si cand a fost vorba ca intram in Europa, m-am orientat deja spre comuna mea, care, inevitabil, intr-o perioada nu foarte mare, se va dezvolta", crede barbatul. Revenirea in tara i se pare fireasca, desi la inceput a fost foarte greu. "Cand am venit din Germania, dupa ani de zile de munca acolo, stiam cum e la mine in comuna, dar nu aveam nici macar telefon aici, trebuia sa fug pe nu stiu care camp sa pot da un telefon. A fost greu, dar acum s-au mai imbunatatit conditiile", isi aminteste Procopie.

 

Acum, productia de avioane pe care o desfasura cu partenerul din Germania a fost mutata la Valea Enei. "M-am intors din Germania. Am lucrat acolo, am construit o multime de avioane din acestea, modelul «Wild thing», dupa care am spus patronului pentru care lucram ca m-am hotarat sa ma retrag acasa, sa imi fac o hala, o linie de productie si sa ii export lui avioanele. Partenerul german imi trimite comenzile si imi plateste productia. Acum toata productia de la acea fabrica din Germania plus reparatiile se fac aici, la Valea Enei. Patronul german sta la cravata, primeste avioanele de la mine si doar le pune in zbor, le testeaza. Eu le testez doar pe acelea pe care le repar. Pentru a putea fi comercializat, un avion trebuie sa parcurga anumite teste la sol si anumite teste in aer, pe durata a zece ore de zbor", precizeaza constructorul.

Autonomie de zbor de la 700 de kilometri
In afara de cupola din plexiglas, elicea din lemn de paltin si aparatura de bord, avionul de la Valea Enei este construit din duraluminiu. Livrarea lui se face la culoarea aluminiului, urmand ca vopsirea in culorile preferate sa fie facuta de client. Imbinarile sunt facute cu nituri, exceptie facand suportul pentru motor – sudat in argon, in mediu protejat –, caruia i se impune o siguranta sporita, dat fiind ca sustine cea mai grea si mai importanta piesa a avionului. Motorul vine de la furnizori impreuna cu elicea si cu aparatele de bord. Vasile Procopie regreta ca in Romania nu exista nici un producator de motoare de avion si ca trebuie sa le importe din Austria sau chiar din Australia, cu livrare la sase luni de la comanda. Dupa 38 de ani de munca, acum se poate mandri cu 110 avioane "Wild thing" construite de el, care zboara in diferite tari. La Valea Enei au fost proiectate doua prototipuri de avion. Documentatia – cu faze de construire, cu probele facute la sol si in zbor, cu alte detalii – a trebuit prezentata la Aeroclubul Roman spre omologare.

Comenzile sunt simple, toate sunt manuale, cu tije metalice, parghii si cabluri. Rezervorul, format din doua componente si amplasat in aripi, are o capacitate de 80, 90, chiar 120 de litri. Este alimentat cu benzina auto cu cifra octanica 98, dar numai de la firmele care fac, periodic, un anumit control al parametrilor combustibilului. Viteza de croaziera este de 120 km/h, iar consumul, la aceasta viteza, este de 13 litri pe ora. Cu un plin se poate zbura peste 700 de kilometri.

Planuri pentru construirea unui aerodrom la Oniceni
Un neajuns pentru avioanele construite in micul sat din Neamt, si anume lipsa unui aerodrom in apropiere, ar putea fi depasit incepand din primavara, pe un teren pus la dispozitie de administratia publica locala, dupa cum spune constructorul. "Eu sunt nevoit sa merg la Suceava sa incerc avioanele. Le demontez, le incarc in camion, la bag in juguri si trebuie sa merg la aerodrom. Acum lucram la proiectul pentru aerodrom la Oniceni si, de cand va iesi iarba, vom putea zbura aici. Primaria mi-a pus la dispozitie un teren, pentru care voi plati o taxa, iar eu voi investi in lucrarile pentru pista si pentru construirea unui hangar. O astfel de hala trebuie sa aiba vreo 20 pe 50 de metri, ca sa poata primi 15-20 de avioane. Va trebui sa existe o platforma rotativa, pentru intoarcerea avioanelor si, eventual, un sistem de suspendare pe chingi a avioanelor mai usoare, pe timp de iarna.

 

Trebuie sa fie un spatiu in care sa nu aiba nimeni acces sa umble la avioane, pentru ca este o foarte mare strictete in acest domeniu. Cred ca ma voi descurca pentru aceasta hala cu vreo 20.000 de euro", ne spune Vasile Procopie. Investitia va fi recuperata din incasarile pentru reparatii. "Partenerii mei din Germania care vin in Romania cu avionul prefera sa faca alimentarea in Ungaria, pentru ca in Romania taxele de aerodrom sunt foarte mari, pot fi si undeva pe la 400 de euro. Veti vedea cati vor veni pe aerodromul meu, pentru ca eu voi lua doar patru euro pentru aterizare si patru euro pentru decolare. Dar eu le voi face reparatiile. De ce sa le cer mai mult, ce imi fac ei cu avioanele la iarba de pe aerodrom!?", spune constructorul de avioane. Daca noul sau proiect va prinde contur, Oniceniul se va adauga pe harta localitatilor care au aerodrom, alaturi de comuna Clinceni, de langa Bucuresti, Sibiu, Targu Mures, Arad, Oradea sau Timisoara.

Avionul din fata halei este dotat special pentru viitorul aerodrom de la Oniceni, cu stabilitate deosebita si, in plus, cu rotile trenului de aterizare mai late, sa se descurce bine pe solul pistei mai putin compactat in prima faza. Din fata, avionul pare cu doua randuri de aripi, pentru ca partea fixa a ampenajului orizontal din fuselajul posterior, stabilizatorul, adica, este mai mare ca de obicei. "La aeroclubul de la Oniceni voi face si cercul micilor planoristi, sa adun copii, sa ii cresc cu pasiunea pentru aeronautica, sa faca o aripa din lemn de balsa sau sa faca un fuselaj, sa le monteze, sa le puna un motoras mic cu telecomanda…", ne dezvaluie constructorul planurile sale.

Aparate dupa comanda
Avioanele pleaca de la Oniceni cu 12 ani garantie. "Doi ani de garantie se dau, de regula, dar eu ii dau neamtului 12. si ii trimit, cu alte loturi, piese care stiu eu ca se uzeaza mai repede: bucsele de la profundor, de la axul mansei… La 10.000 de euro nu gasesti decat parapante. Numai motorul costa vreo 16.000 de euro, parasuta avionului inca 5.000-6.000 de euro. Un pret final minim ar fi de cel putin 50.000 de euro, dar daca un client doreste un motor cu 8 cilindri, de exemplu, pretul creste… Clientul poate sa vina la mine cu un proiect nou-facut doar la nivel de schita, in mare, pe o hartie, si restul proiectului il fac eu. Dar numai in zona de agrement si, eventual, utilitara, cum ar fi, de exemplu, cea pentru agricultura", mai explica Vasile Procopie.

"Daca te opresti, sigur vine criza"
Criza economica nu-l lasa indiferent nici pe constructorul nemtean. "Incercam sa ne orientam. Deocamdata, nu resimtim criza economica. Am totusi trei clienti din Bucuresti cu care facusem toate demersurile, care nu au renuntat, dar care mi-au spus ca mai asteapta sa vada, caci nu stiu nici ei ce-i cu criza. Pai, criza nu este sa astepti. Daca ai de gand sa faci ceva, mergi inainte. Daca te opresti si te tragi la umbra, sigur vine criza!", este de parere Vasile Procopie. Preturile avioanelor construite la Valea Enei raman, cel putin pentru moment, neschimbate, in pofida crizei. Materie prima este! Chiar acum am comandat niste materiale – tabla de aluminiu, nituri – tot la preturile dinainte. Tabla este de la Alro Slatina, iar niturile sunt de prin Canada", ne spune Procopie.

Saracie la Valea Enei
Vasile Procopie este, de anul trecut, si consilier local in comuna. "Eu nu am nevoie de functii, dar vreau sa depun niste proiecte, sa il ajut pe primar pentru o orientare spre modernizare. De exemplu, in comuna nu exista apa curenta, nu exista o statie de epurare a apei, nu exista canalizare, camin cultural… In scolile din comuna uneori e mai rau ca in aceasta hala, drumurile sunt cum le-ati vazut…", spune constructorul de avioane. Nemteanul ne mai dezvaluie un plan al sau: "Nu imi mai trebuie sa produc si altceva. Atata vreau, sa mai specializez oameni. Eu am format multi oameni de la scoala de Arte si Meserii din comuna. Acum am la mine noua elevi, dar in acest moment sunt la scoala, caci au examene. In total, am format vreo 40 de copii", ne dezvaluie Vasile Procopie.

Cele mai citite

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...
Ultima oră
Pe aceeași temă