Traian Basescu incearca sa aduca printre prioritatile noii puteri reformarea Constitutiei. Intr-o tara in care schimbarile au loc doar cu forta, iar modernizarea a avut loc sub biciul occidental, este greu de crezut ca Basescu va putea porni singur motoarele. Presedintele vrea, mai ales, o republica semiprezidentiala clara, de care eventual sa beneficieze in al doilea mandat, cu alte cuvinte, sa aiba la indemana asa-numitele mecanisme de rezolvare a conflictelor, care i-ar permite, spre exemplu, sa poata dizolva Parlamentul si sa declanseze alegeri anticipate.
Traian Basescu a trait pe propria piele dilemele, neclaritatile si confuziile Constitutiei autohtone. Suspendarea sa din functie, executata de Parlament la limita legii, a fost doar una dintre aventurile cele mai palpitante oferite de Constitutie. Aceeasi Constitutie le-a oferit insa politicienilor penali umbrela de vreme rea, iar fostul premier Adrian Nastase spera ca nici actualul Parlament nu le va da voie procurorilor anticoruptie sa-l cerceteze penal. Aceasta protectie a fost data de Curtea Constitutionala pe baza unor prietenii construite pe interese.
Inamicii presedintelui au fost salvati de Constitutie, pestii mari ai coruptiei autohtone au fost salvati de Constitutie, interesele PSD au fost mereu salvate de Constitutie, interesele lui Tariceanu au fost salvate de Constitutie. Orice putere poate fi oricand salvata de Constitutie printr-o interpretare docta, complicata, dar amicala, a judecatorilor Curtii. Chiar si Traian Basescu era pe cale sa fie salvat de acestia in 2007, dar textul lor, voit imprecis, a fost interpretat atunci in defavoarea presedintelui.
Traian Basescu are destule experiente neplacute legate de interpretarea Constitutiei, de aceea ar trebui sa forteze modificarea ei, chiar daca nu va mai obtine un mandat. De fapt, Basescu ar obtine cea mai buna Constitutie pentru Romania daca ar porni de la ipoteza ca nu va mai fi presedinte. In acest fel, ar lasa poate la o parte orgoliile personale inevitabile si ar ajunge la concluzii diferite. De pilda, daca Traian Basescu si-ar putea imagina ca peste cinci ani in fotoliul sau ar fi ales Nastase, Oprescu sau Vadim, ar mai sustine un sistem semiprezidential?
In statele democratice care au cunoscut dictaturile secolului XX, constitutiile au fost facute cu mare grija, in asa fel incat sa fie prevenita orice incercare de autoritarism. In Germania, de pilda, alegerile anticipate se declansaza la fel de complicat ca in Romania, iar parlamentul nu poate fi dizolvat de nici o alta instanta. Tarile din fostul lagar socialist, cu exceptia Poloniei, au preferat de asemenea sistemul parlamentar tocmai pentru a evita excesele necontrolabile ale unor lideri cu inclinatii democratice indoielnice.
Traian Basescu se orienteaza dupa tari cu puternice radacini democratice, cum sunt Franta si Statele Unite, unde presedintii sunt alesi direct si au puteri executive. Exista insa si reversul medaliei, iar Federatia Rusa este cel mai apropiat exemplu.
Incercand sa forteze modificarea Constitutiei in 2009, inainte de prezidentiale, Traian Basescu ar putea fi surprins de ideea parlamentarilor PSD si PDL de a scapa de el in mod politicos, dar definitiv, prin introducerea republicii parlamentare: alegerea presedintelui de Parlament si transformarea sefului statului intr-unul decorativ.
Pentru a se apuca de modificarea Constitutiei, parlamentarii au nevoie de un motiv puternic. In 2003 au facut-o la presiunea Uniunii Europene. Acum ar putea sa o faca pentru a scapa de Traian Basescu, mai cu seama ca adversarii sai nu au candidati credibili pentru prezidentialele din decembrie. In plus, poate nici prietenii sai din PDL nu mai au nevoie de el acum, ca s-au vazut cu sacii in caruta. Traian Basescu le intinde amicilor si inamicilor sai o cursa in care ar putea cadea chiar el. Doar daca Parlamentul si Guvernul nu se vor ocupa anul acesta sa salveze tara din criza, ci sa se salveze pe ei de Basescu.
