» Dezvoltarea turistica si proiectele imobiliare derulate pe litoral inghit in fiecare an portiuni insemnate din perimetrul salbatic. Regimul ariilor protejate, fie ca face referire la rezervatii, fie la zonele-tampon, este calcat sistematic in picioare. Autoritatile sunt ineficiente in fata unei armate de avocati si miliardari. Incet, incet, betoanele iau locul florei si faunei rare.
In timp ce, in ultimii doi ani, por-tiuni insemnate din nordul judetului Constanta au intrat in categoria zonelor protejate, vechile arii naturale au devenit tinta unor proiecte imobiliare care afecteaza mediul. Institutiile de stat par sa fi scapat de sub control investitiile in regiunile restrictionate pe linie de protectie a mediului. Cel mai notoriu caz, barajul de la Cheia, nu a fost inca rezolvat de autoritati.
Operatiunea "buldozerul"
Desi in perimetrul masivului Cheia activitatile de orice fel sunt restrictionate, inclusiv amenajarea traseelor pentru cataratori si implicit activitatile de alpinism sportiv, basculantele si buldozerele au invadat zona. Scandalul din rezervatia Cheia a izbucnit in 2006, o data cu demararea unor lucrari hidrotehnice de amenajare a unui baraj pe cursul raului Casimcea. In urma interventiei organizatiilor ecologistilor, s-a descoperit faptul ca beneficiarul lucrarii, un SRL constantean, nu avea nici un fel de autorizatie de constructie. Firma in cauza concesionase cu un an in urma aproape 50 de hectare de la autoritatea locala din comuna Targusor si a inceput lucrarile de amenajare a unui parc turistic.
Incredibil, patronii SRL-ului nu detineau avize din partea nici unei institutii de stat cu raspunderi in domeniu, respectiv Directia Apelor Dobrogea – Litoral, Inspectoratul de Stat si Constructii, si cu atat mai putin Agentia de Protectie a Mediului. La acea data, vestea amenzilor-record incasate de catre SC Grup Media Sud din partea institutiilor de mai sus, plus cele de la Garda de Mediu, in valoare de aproximativ un miliard de lei vechi, a facut inconjurul tarii. Numai ca, la trei ani de la consumarea scandalului, lucrarile continua. In prezent, situatia nu s-a schimbat prea mult. Se lucreaza in continuare. "Nu au obtinut avizele", a precizat Adrian Manole, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta.
"Telenovela" Grindul Chituc, ultimul episod
Dupa ce, la sfarsitul anului trecut, noul guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a promovat si aproape a reusit sa obtina actul normativ prin care o suprafata importanta din grind intra in administrarea directa a ARBDD, consecinta imediata constituind blocarea investitiilor in interiorul ariei protejate, la inceputul anului situatia s-a schimbat. Astfel, in lipsa unui aviz ministerial, hotararea de guvern nu poate fi pusa in aplicare. Dezvoltatorii imobiliari au rasuflat usurati pentru moment si se pare ca, data fiind apartenenta liberala, actul normativ ar putea sa fie desfiintat de noua alianta. Proiectul de dezvoltare de la Corbu prevede amenajarea unei noi statiuni de vacanta pe litoral.
Asaltul betoanelor la Vama Veche
Un alt diferend nerezolvat inca are ca subiect constructiile de la Vama Veche. In acest caz, nu au fost respectate legile privind protectia mediului si regimul zonelor costiere. Pe langa problema invaziei betoanelor, sudul litoralului romanesc se confrunta cu lipsa unor spatii destinate depozitarii deseurilor la standarde europene. "La Limanu functiona o groapa de gunoi improprie. In 2007, am reusit inchiderea ei, iar Garda de Mediu a aplicat o amenda de peste un miliard de lei vechi", a precizat Cosmin Barzan, directorul de programe al Mare Nostrum. Acesta a mai precizat ca organizatia ecologista monitorizeaza atent situatia Grindului Chituc, situatie ce se va deteriora in perioada urmatoare in ceea ce priveste ariile protejate.
Amenzile de mediu, prevazute in buget
Principala cauza a ineficientei controalelor institutiilor de resort in cazurile de incalcare a legilor in ariile restrictionate este legislatia incompleta, daca o putem numi asa. Cei care incalca intr-un fel sau altul legea sunt amendati, fara insa ca autoritatea statului sa poata demola amenajarile ilegale.
In consecinta, pentru dezvoltatorii imobiliari a devenit o obisnuinta includerea in bugetul investitiei a posibilelor amenzi pe linie de disciplina in constructii sau mediu. Calculele de rentabilitate sunt facute inclusiv cu suma sanctiunilor care urmeaza sa fie incasate.
"La Limanu functiona o groapa de gunoi improprie. In 2007, am reusit inchiderea ei, iar Garda de Mediu a aplicat o amenda de peste un miliard de lei vechi."
Cosmin Barzan, director de programe Mare Nostrum
» "Gura" gunoaielor
Recent intrata in categoria zonelor protejate, Gura Dobrogei, arie aflata la cativa kilometri de masivul Cheia, nu a intrat, cel putin deocamdata, in atentia afaceristilor. Micul sat cu acelasi nume este insa invadat de gunoaie, astfel ca, dupa ce razbate 9 kilometri de drum de tara, turistul este intampinat de un morman de resturi menajere. La Gura Dobrogei se afla doua rezervatii speologice importante, "Pestera Liliecilor" si "La Adam".
