Conducerea Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani s-a saturat de minerit si vrea sa ajunga in Parlament, cu girul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, care si-a anuntat intreaga sustinere pentru acestia. Directorul general al CNH, Daniel Surulescu, candideaza la Camera Deputatilor pe colegiul uninominal Vulcan-Lupeni-Uricani din partea PNL. Responsabilul cu securitatea miniera din CNH, Petru Dragoescu, vrea sa ajunga deputat pe colegiul Aninoasa-Petrosani-Petrila. Problema lor este ca minerii chiar nu ii mai vor. In momentul producerii tragediei de la Petrila, cei doi erau in "concediu electoral", plecati la vanatoare de voturi.
Afisele electorale cu care Daniel Surulescu a impanzit municipiul Vulcan, localitate unde are chiar si o casa, au fost "decorate" dupa accidentul colectiv de munca de sambata cu vopsea neagra. Chipul candidatului PNL a fost brazdat de o cruce neagra, iar pe bannere s-a scris, tot cu negru, "Minerii nu te iarta!". Responsabilii sai cu campania electorala au incercat sa acopere "dezastrul" cu alte afise si postere nou-noute, dar ploaia le-a scos pe cele vechi la suprafata. Cu toate acestea, Surulescu nu se lasa. A anuntat ca nu renunta la candidatura ca sa nu dea dovada "de lasitate". Crede ca la mijloc e mana "dusmanilor lui politici" si este convins ca minerii il sustin, in ciuda mesajelor clare care i s-au transmis. "Este o demonstratie a faptului ca orice tragedie trebuie interpretata si politic.
Consider ca minerii sunt alaturi de mine. Astazi de dimineata m-am intalnit cu sute de mineri si n-am avut nici o problema. Este un atac politic, la fel cum se intampla si intr-o anumita parte a mass-media, pe anumite canale TV", a declarat Surulescu.
Surulescu a venit in fata minerilor si le-a promis o viata mai buna. In timp ce seful CNH impartea promisiuni politice, 12 familii de la Petrila au primit moarte.
De exemplu, intr-un interviu electoral, inainte de tragedia de la Petrila, directorul general al CNH Petrosani se lauda cu: "Lucru important – am reusit sa stopam accidentele de mina. Am reusit sa stopam disponibilizarile. Am reusit sa demaram angajarile. Caruta s-a oprit din caderea libera si a inceput sa urce panta.
Acum ni se pare normal si vrem mai mult. Toate aceste lucruri se fac foarte greu si in ani de zile. Alta mare realizare a fost punerea in practica a unei idei majore: carbune fara sange. Din nefericire, am mai avut accidente. Ne-a ferit Dumnezeu, ne-a ajutat Dumnezeu si ne-am ajutat noi insine sa nu mai avem accidentele cu care Valea se obisnuise. In fiecare an era o explozie sau o nenorocire foarte mare".
Au trecut doar cateva zile de la mesajul optimist al boss-ului CNH si Valea Jiului a fost din nou indoliata. Surulescu mai spunea ca "in perioada 2000-2004 cresterile salariale se limitau la maximum 5-6 la suta, iar atunci cand am fost numit director general venitul mediu pe un angajat al Companiei era de 11 milioane lei vechi. Astazi, acesta este de 22 de milioane. Veniturile s-au dublat". Acelasi director general uita insa sa spuna ca acest salariu ar fi castigat de mineri daca productia s-ar realiza in proportie de 100%, ceea ce nu se intampla in Valea Jiului din cauza echipamentelor invechite cu care se lucreaza.
Daniel Surulescu este din Valea Jiului si merge pe sloganul "croit pentru Valea Jiului". In ultimele saptamani, insa, minerii veniti la munca au putut sa-l admire doar din materialele electorale, pentru ca a fost in concediu. Nici macar la conferinta de presa a ministrului Economiei, venit dupa tragedia de la Anina, Surulescu nu a participat, preferand sa-si arunce in fata secundul.
Seful securitatii miniere, si el in concediu
Petru Dragoescu este o alta figura emblematica a PNL Petrosani. Este director pentru securitatea muncii si sustine ca este "un deputat de cursa lunga". Intre timp, este si consilier local la Petrosani, la al doilea mandat. Nu vrea sa se retraga din cursa electorala, desi carbunele a fost din nou patat cu sange. "Nu ma retrag. Ar fi un gest de lasitate. Daca intram in mina si ieseam pe targa eram erou, asa sunt acuzat", spune candidatul pe colegiul Petrosani-Petrila-Aninoasa. Afisele lui nu au fost pana acum distruse sau mazgalite, dar cunoscatorii spun ca sansele lui, daca existau, acum sunt practic nule.
Minerii acuza intreaga conducere a Companiei Nationale a Huilei Petrosani de ceea ce s-a intamplat la mina Petrila, iar Dragoescu este unul dintre cei care a aprobat programul de lucru. "Vina vine de sus, atat de la conducerea minei, cat si de la cea a Companiei. Cand se face un program de lucru, se aproba de catre Companie", spune un miner de la Petrila caruia Petru Dragoescu ii cerea votul. Acum, degeaba!
Baronul din umbra
Alin Simota vrea sa fie senator al Vaii Jiului. Spune ca este un om bogat si, din acest motiv, ar trebui sa fie ales de catre populatia Vaii Jiului. De conducerea CNH pare sa-l lege o lunga si frumoasa prietenie. Doar este mai mereu in biroul directorului Daniel Surulescu. O prietenie, dar, mai ales, multe contracte profitabile. O buna parte a averii sale considerabile, care l-a propulsat in TOP 300 Capital, a fost facuta cu banii CNH si ai minerilor. Nici sansele lui politice nu par acum mai mari. Nici la Primaria Petrosani nu a avut mai mult succes, desi i-a adus in Petrosani pe o parte a celebrilor Bonney M.
Minerii spun ca s-a imbogatit si pe spatele lor, in timp cei ei pleaca acasa cu 12 milioane de lei, cu care trebuie sa traiasca o luna impreuna cu familiile lor. Nu uita nici asocierile cu Zaher Iskandarani de la inceputurile lui in afaceri si nici prestatia lui in fruntea Clubului Jiul Petrosani, unde a fost suspectat ca a vandut unele meciuri. si nici de controversatele contracte incheiate cu unitatile miniere prin CNH, unele dintre ele ajungand in atentia organelor de cercetare.
Afaceri colaterale
Daca unii dintre politicienii Vaii Jiului fac bani pe seama minelor viabile, alti candidati isi rotunjesc veniturile pe "cadavrele" unitatilor miniere. Un exemplu in acest sens este Radu Sorin, candidatul PSD la Camera Deputatilor pe colegiul Petrosani-Petrila-Aninoasa. Este profesor universitar la Universitatea Petrosani, specialist in exploatari miniere. Cand nu preda, vrea sa faca afaceri cu metanul ucigas care se gaseste din belsug in subunitatile extractive din Valea Jiului. Este reprezentantul unui concern american, Panonian, care a concesionat unele perimetre din Valea Jiului, unde nu exista activitate extractiva, pentru a extrage metanul. Acesta ar urma sa fie vandut tot statului roman, asa ca, pana la urma, Radu Sorin isi majoreaza veniturile tot pe seama afacerilor cu statul.
» Voturi
Un alt candidat care vrea sa obtina voturi mizand pe cuvantul "miner" este fostul ministru al Muncii Gheorghe Barbu. La ora actuala este deputat PD-L de Hunedoara, dar viseaza sa ajunga senator. Nu oriunde, ci in colegiul Valea Jiului. In noaptea accidentului a venit intr-un suflet la Exploatarea Miniera Petrila, cu care nu avea nici o legatura, dar dadea bine la electorat. Mai mult, principalul lui punct in discursul politic il reprezinta faptul ca Parlamentul a adoptat o lege initiata de el, de majorare a punctului de pensie pentru cei care au lucrat in grupele I si II de munca, printre care se regasesc si minerii din Valea Jiului. Nu uita sa aminteasca acest aspect la nici o interventie televizata, mizand pe impactul emotional al legii.
Steag negru la mina Petrila
» Mina Petrila este in doliu. Intregul oras isi plange mortii, captivi in mormantul din mina. Doisprezece suflete au plecat prea de timpuriu de langa cei dragi. I-a ucis metanul neiertator, i-a sfaramat suflul exploziei. Sufletele lor sunt insa vii. Sunt langa cei dragi, de unde nu vor pleca niciodata.
Si cerul a plans ieri la Petrila. Lacrimile norilor s-au impletit cu cele ale rudelor minerilor care au murit doar pentru ca au avut cutezanta de a taia o bucata de carbune din maruntaiele adancurilor pentru a o aduce la suprafata. Au murit pentru ca au vrut sa aduca o paine copiilor lor, intr-o lume in care mineritul inca nu are alternativa reala. Ortacii victimelor s-au adunat la mina. stiau ca nu se va lucra, dar au vrut sa fie aproape de cei opt colegi care, de sambata noapte, isi dorm somnul de veci in mina ucigasa. Sunt suparati pe soarta, sunt suparati pe moartea neiertatoare, dar mai ales pe conducerea lor, care le-a trimis colegii la moarte. Le este teama de mina, dar nu au de ales. "Intram cu sufletul strans in mina, nu neaparat pentru ca mi-e frica. Daca mi-era frica nu veneam sa lucrez in mina.
Lucrez aici de 21 de ani. Dar nu poti sa fii altfel cand iti pierzi cei mai apropiati prieteni", povesteste cu ochii in lacrimi unul dintre colegii minerilor decedati. Schimbul II se pregateste sa intre in sut, dar nu mai intra. Programul este suspendat. Imbracati in salopete ponosite, cu niste pungi de hartie in mana, in care isi aduc "suplimentul", oamenii se uita cu ura la galeriile care le-au furat prietenii de langa ei. Oricum, nu au de ales. "Erau niste colegi tare buni, cumsecade. Ne-am inteles tare bine, chiar daca lucrau la alte sectoare, ne-am cunoscut cu totii. Am un gol in suflet cand ma gandesc ca au mai plecat dintre noi 12 si nu o sa-i mai vedem niciodata. Frica tot timpul am avut cu noi. Dar daca nu avem alte locuri de munca, alte venituri, nu avem ce face", mai spune un miner.
Pe cladirea minei a aparut steagul negru, care nu va inlocui insa niciodata, prezenta celor 12 morti din subteran. Familiile lor vor ramane tot nemangaiate. Primesc in schimb 73.000 de lei, o palida compensatie pentru irecuperabila pierdere. Pentru ceilalti mineri de la Petrila, Consiliul de Administratie al CNH a anuntat ca, pe toata perioada intreruperii programului, salariile vor fi platite integral, la fel ca si sporul de vechime.
La poarta Minei Petrila a fost afisat un steag, pe care scrie cu litere mari: "Nu va vom uita niciodata". Numele victimelor sunt trecute alaturi. Intre timp, in curtea minei locul minerilor a fost luat de jandarmi care au o singura misiune: sa impiedice accesul "neavenitilor" la locul tragediei. Coroanele cu numele celor morti stau insirate langa poarta, in timp ce salvatorii minieri masoara parametrii din subteran si incearca sa aduca la suprafata, in conditii de securitate, ultimele opt trupuri neinsufletite.
Astazi, patru dintre victime vor fi conduse pe ultimul drum de toti ce dragi. Va fi ultima intalnire cu lampasul de miner, care i-a insotit in subteran pana in clipa mortii.
» Patru victime, scoase din subteran
Patru dintre cele opt victime ramase in subteran au fost scoase aseara la suprafata de salvatorii minieri, a anuntat prefectul de Hunedoara, Dan Aurel Pricasan. Cei patru sunt Elekes Attila, Maties Dan, Puian Nicolae si Fratila Daniel. Cadavrele au fost transportate la Morga din Petrosani. Actiunea de recuperare a cadavrelor, derulata de noua mineri salvatori, a durat mai bine de trei ore.
Bucuresti
Doi dintre cei cinci mineri care se afla internati la Spitalul de Arsi vor fi operati in zilele urmatoare. Medicul Cristian Nitescu a anuntat ca acestia au arsuri foarte intinse (80%, respectiv 85% din suprafata corpului), fapt pentru care vor fi supusi transplantului de piele din banca, deoarece o parte dina leziuni s-a aprofundat. Specialistul a explicat ca acest transplant va da ragaz medicilor sa mentina starea stabila a pacientilor pentru aproximativ doua-trei saptamani, sperand ca apoi acestia sa poata fi sustinuti pana cand se vor stabili hemodinamic si respirator.
Alti doi mineri sunt stabili, dar intubati. Toti patru au arsuri ale cailor pulmonare cu risc de complicatii foarte grave. Cel de-al cincilea miner este constient, mult mai bine si nu necesita operatii. In ceea ce priveste alti doi mineri internati la Spitalul de Urgenta Floreasca, starea lor este critica, dar stabila. Cel de-al treilea este constient si, raportat la ceilalti doi, are o stare mai buna. Ioana Georgescu
Isi risca viata pentru un pumn de maruntis
Salveaza vieti acolo unde nimeni nu are curajul sa intre. Cu inima indoliata, scot la suprafata cadavrele ortacilor lor, sfartecate de cate o explozie. Intra acolo unde o deflagratie a distrus total un loc de munca. Se lupta cu moartea si cu viata in fiecare clipa. Sunt salvatorii minieri, acei oameni inimosi pentru care altruismul a fost pus inaintea castigului material. Despre ei se vorbeste doar atunci cand se produce cate o tragedie.
Salvatorii minieri din Valea Jiului sunt cei mai buni la nivel national, iar cei de la Petrila, care au murit in cea de-a doua explozie, produsa sambata seara, au fost desemnati campioni la ultimul concurs desfasurat in urma cu doua saptamani in Valea Jiului. Sunt antrenati la fel ca un atlet de performanta si isi risca viata minut cu minut pentru un pumn de banuti. Spun ca fac acest lucru din pasiune, nu pentru castigul material, si, chiar daca infrunta moartea, nu ar ezita nici un moment sa o ia de la capat. In Valea Jiului, la Statia de Salvare Miniera SALVAMIN sunt 36 de salvatori, dar fiecare unitate extractiva are propria statie de salvare. Pentru formarea unui salvator este nevoie de o lunga perioada de timp.
"Formarea nu se face de azi pe maine. Este nevoie de minimum trei ani vechime intr-o meserie, iar apoi perioada de formare este de sase luni, la care se adauga alte 15 zile de instruire", a declarat Adrian sink, directorul SCSM Salvamin Petrosani. Salvatorii isi risca viata la fiecare interventie. Sunt ca niste sportivi de performanta, cu un regim de viata si alimentar strict, impartiti pe categorii: oameni de forta si oameni de actiune. Au nevoie de un psihic de fier si trec periodic pe la psiholog. stiu ca pot muri in orice moment, dar au ales sa riste. "Viata noastra are pret atat cat sa le aducem copiilor mancare, iar cei de la gura minei care au ramas orfani isi asteapta tatii sa-i ingroape", a declarat un salvator minier de la Salvamin Petrosani. Intr-o luna plina de interventii, salvatorii nu castiga nici macar echivalentul a 1.000 de euro, dar nu partea financiara ii motiveaza sa intre in "iad".
Stiu ca doar ei pot salva vietile fratilor lor aflati in dificultate. "Salariul lor nu ajunge la 1.000 de euro. Poate intr-o luna plina, cu multe interventii", a precizat sink. Intr-o luna fara prea multe interventii, normala, un salvator merge acasa, la familie, cu maximum 2.000 de lei.
Intr-o echipa de salvare sunt oameni specializati in diverse domenii de activitate, pentru ca niciodata nu stiu ce vor gasi acolo unde merg in interventie. Sunt electricieni, lacatusi, au cunostinte vaste de acordare a primului ajutor. Sunt antrenati sa lucreze contra cronometru in conditii de dificultate maxima. Un echipament complet de interventie pe care il poarta asupra lui un salvator poate ajunge la 50 de kilograme, dar oamenii nu se plang niciodata ca este prea greu. Sunt multe lucruri, in cadrul unei interventii, pe care trebuie sa le ia in calcul.
De multe ori vizibilitatea este zero, iar comunicarea verbala este aproape imposibila. Au dezvoltat in timp un limbaj propriu, al semnelor, un cod specific. Sunt legi nescrise pe care le respecta cu sfintenie. Vorbesc cu mai mult drag despre recunoasterea morala, care le aduce mai multa multumire decat orice suma primita.
Acum, patru dintre ei au trecut in nefiinta. Au intrat sa aduca pe brate trupurile sfartecate de explozie ale ortacilor lor si au iesit pe targa, infasurati in paturi. Alti cativa au fost raniti si singurul lucru pe care si-l doresc, de pe patul de spital, este sa dea timpul inapoi cu o zi. "Mi-as dori sa dau timpul inapoi cu o zi. Acolo, in mina, mi-a murit nasul si l-am vazut, dar nu am putut sa-l scot, iar la Bucuresti mi-a ajuns un nepot, ars si el grav", povesteste un alt salvator. stiau ca in mina este periculos, dar au intrat si ar lua-o oricand de la capat.
