» In ultimii doi ani, Curtii Constitutionale i s-a cerut sa se pronunte de 30 de ori asupra unor legi, iar in 21 de cazuri verdictul a fost "nu corespunde Legii fundamentale".
» Intamplator sau nu, lovite de neconstitutionalitate au fost legi cu "bataie" pe inceperea urmaririi penale a fostilor ministri, pe controlul averii demnitarilor, pe alegerea in sistem uninominal, pe deconspirarea fostei Securitati sau cumpararea caselor RA-APPS.
» Au fost gasite neconstitutionale si legi aflate in vigoare de ani buni, ceea ce ridica semne de intrebare fata de modul in care actuala legislatie corespunde intr-adevar Legii fundamentale.
Numarul mare al verdictelor de neconstitutionalitate capata semnificatii aparte daca tinem cont de faptul ca in chiar regulamentele celor doua Camere au fost gasite prevederi care nu respecta Legea fundamentala. La doi si, respectiv, trei ani de la adoptarea si intrarea in vigoare a Regulamentului Camerei si a Regulamentului Senatului, judecatorii CCR au decis ca solicitarile de incepere a urmaririi penale se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti si nu cu votul a doua treimi, cum au vrut deputatii, sau cu votul majoritatii, cum au vrut senatorii.
Cea mai recenta decizie a Curtii Constitutionale a vizat modificarile aduse de parlamentari Statutului magistratilor, in sensul schimbarii procedurii de numire si revocare din functie a procurorilor-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului General. Judecatorii CCR au gasit ca insasi procedura prin care a fost amendata legea nu a respectat Constitutia: Senatul a dezbatut si votat prevederi radical diferite de varianta initiala trecuta prin Camera Deputatilor, ceea ce se traduce prin incalcarea principiului bicameralismului. S-ar putea crede ca a fost o "scapare" a parlamentarilor, daca CCR nu ar fi sesizat acelasi lucru si in aprilie, cand i s-a cerut sa analizeze modificarile aduse Legii responsabilitatii ministeriale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor membri ai Guvernului.
Culmea este ca era vorba de un proiect de lege initiat de Guvern pentru a rezolva o alta situatie de neconstitutionalitate, dupa ce judecatorii CCR au decis ca fostilor ministri nu li se poate aplica procedura penala de drept comun pentru faptele savarsite in exercitarea mandatului.
Lege pentru protejarea averilor demnitarilor
Neconstitutionale au fost gasite si modificarile aduse, la propunerea deputatului PSD Eugen Nicolicea, Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor. Prin amendamentele votate de Parlament se complicau si se lungeau procedurile referitoare la sanctionarea demnitarilor care nu-si pot justifica bunurile dobandite.
Interese personale pentru cumpararea caselor RAPPS
si mai evident a fost interesul "alesilor" la dezbaterile pe marginea ordonantei privind vanzarea imobilelor administrate de RA-APPS. Parlamentarii – multi dintre ei chiriasi ai regiei – au tinut mortis sa introduca negocierea directa ca modalitate de instrainare a imobilelor si si-au mentinut pozitia si dupa ce presedintele a cerut reexaminarea proiectului. Situatia a fost transata prin verdictul de neconstitutionalitate venit de la judecatorii CCR la sfarsitul lui ianuarie 2008.
Planurile politicienilor s-au impotmolit in Constitutie si in privinta Legii votului uninominal. Intr-o prima varianta, adoptata de Parlament prin angajarea raspunderii de catre Guvern, actul normativ prevedea existenta unei liste nationale de rezerva la care se ajungea in cadrul procedurii de repartizare a mandatelor nedistribuite direct, prin obtinerea a 50% plus un vot. CCR a fost sesizata de presedinte si a decis ca existenta listei incalca prevederile Constitutiei deoarece ar fi ajuns sa intre in Parlament oameni care nu primisera votul alegatorilor.
Referendum special pentru demiterea lui Basescu
De cele mai multe analize a beneficiat insa Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului in contextul anuntarii intentiei presedintelui de a convoca un referendum pentru votul uninominal si al declansarii procedurii de suspendare a acestuia. In prima faza, "alesii" au vrut sa-l impiedice pe seful statului sa organizeze referendum ingradind lista temelor pentru care putea fi consultata populatia. A venit o prima decizie de neconsti-tutionalitate, iar parlamentarii au mers pe varianta "numarul doi": interzicerea organizarii unui referendum simultan sau cu sase luni inaintea oricarui tip de alegeri.
Au incercat, in plus, diferentierea numarului de voturi necesare pentru demiterea sefului statului in functie de modul de alegere, in primul sau al doilea tur de scrutin. Dupa ce CCR a declarat neconstitutionale si aceste prevederi, "alesii" au incercat prin reformularea altor articole sa ajunga la acelasi rezultat. A urmat inca o decizie de neconstitutionalitate, iar ultima pronuntare a Curtii a venit cu doar cateva zile inaintea referendumului privind demiterea presedintelui.
Legea CNSAS, blocata
O categorie interesanta o constituie legile gasite a avea prevederi neconforme la mai multi ani de la adoptare. Cu alte cuvinte, ele au fost aplicate ani buni desi nu corespundeau Legii fundamentale, iar cel mai evident exemplu, care a provocat si cel mai mare scandal, este cel al Legii de organizare si functionare a CNSAS. Adoptat in 1999, actul normativ a fost gasit neconstitutional de abia la sfarsitul lunii ianuarie 2008 si dupa ce institutia a scos la lumina situatia nu tocmai imaculata a unor nume sonore de pe scena politica.
Pe de alta parte, pe 20 mai 2008, CCR a decis ca sunt neconstitutionale mai multe prevederi din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Acelasi verdict a fost pus si in legatura cu articolul 121 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania pe motiv ca se incalca principiul accesului liber la justitie.
